opțiuni
  • info
2 intrări
7 definiții

Explicative DEX

bărăbărire sf [At: MDA ms / Pl: ~ri / E: bărăbări1] 1 (Înv) Asemănare. 2-3 (Reg) Egalitate (ca mărime, putere etc.) Si: bărăbărit1 (2). 4 (Reg) Aranjare. 5-6 (Reg) Potrivire a oamenilor (la obiceiuri, la păreri etc.) Si: bărăbărit1 (5-6).

bărăbăni v vz bărăbări1

bărăbări1 [At: (a. 1830) IORGA, S. D. XIII, 19 / V: ~ni / Pzi: ~resc / E: srb barabariti se] 1 vr (Înv) A se asemăna. 2-3 vi (Reg) A fi egal (ca mărime, putere etc.). 4 vt (Reg) A aranja. 5-6 vr (Reg; d. oameni) A se potrivi (la obiceiuri, la păreri).

❍BĂRĂBĂRI (-ăresc) vb. refl. Băn. (HASD.) (VIC.) A se potrivi, a se asemăna, a se împăca unii cu alții [srb. barabaritise].

bărăbărésc v. tr. (sîrb. barabariti se, a se face de o potrivă. V. bărăbar). Ban. Trans. Aliniez, egalez, compar. V. refl. Devin egal, mă asemăn, mă potrivesc (în mărime, în valoare, părere). – Și -nesc.

Sinonime

BĂRĂBĂRI vb. v. apropia, asemăna, asemui, compara, împăca, înțelege.

bărăbări vb. v. APROPIA. ASEMĂNA. ASEMUI. COMPARA. ÎMPĂCA. ÎNȚELEGE.

Intrare: bărăbărire
bărăbărire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bărăbărire
  • bărăbărirea
plural
  • bărăbăriri
  • bărăbăririle
genitiv-dativ singular
  • bărăbăriri
  • bărăbăririi
plural
  • bărăbăriri
  • bărăbăririlor
vocativ singular —
plural —
Intrare: bărăbări
bărăbări1 (vb.) verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bărăbări
  • bărăbărire
  • bărăbărit
  • bărăbăritu‑
  • bărăbărind
  • bărăbărindu‑
 singular plural
  • bărăbărește
  • bărăbăriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bărăbăresc
 (să)
  • bărăbăresc
  • bărăbăream
  • bărăbării
  • bărăbărisem
a II-a (tu)
  • bărăbărești
 (să)
  • bărăbărești
  • bărăbăreai
  • bărăbăriși
  • bărăbăriseși
a III-a (el, ea)
  • bărăbărește
 (să)
  • bărăbărească
  • bărăbărea
  • bărăbări
  • bărăbărise
plural I (noi)
  • bărăbărim
 (să)
  • bărăbărim
  • bărăbăream
  • bărăbărirăm
  • bărăbăriserăm
  • bărăbărisem
a II-a (voi)
  • bărăbăriți
 (să)
  • bărăbăriți
  • bărăbăreați
  • bărăbărirăți
  • bărăbăriserăți
  • bărăbăriseți
a III-a (ei, ele)
  • bărăbăresc
 (să)
  • bărăbărească
  • bărăbăreau
  • bărăbăriră
  • bărăbăriseră
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bărăbăni
  • bărăbănire
  • bărăbănit
  • bărăbănitu‑
  • bărăbănind
  • bărăbănindu‑
 singular plural
  • bărăbănește
  • bărăbăniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bărăbănesc
 (să)
  • bărăbănesc
  • bărăbăneam
  • bărăbănii
  • bărăbănisem
a II-a (tu)
  • bărăbănești
 (să)
  • bărăbănești
  • bărăbăneai
  • bărăbăniși
  • bărăbăniseși
a III-a (el, ea)
  • bărăbănește
 (să)
  • bărăbănească
  • bărăbănea
  • bărăbăni
  • bărăbănise
plural I (noi)
  • bărăbănim
 (să)
  • bărăbănim
  • bărăbăneam
  • bărăbănirăm
  • bărăbăniserăm
  • bărăbănisem
a II-a (voi)
  • bărăbăniți
 (să)
  • bărăbăniți
  • bărăbăneați
  • bărăbănirăți
  • bărăbăniserăți
  • bărăbăniseți
a III-a (ei, ele)
  • bărăbănesc
 (să)
  • bărăbănească
  • bărăbăneau
  • bărăbăniră
  • bărăbăniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bărăbărire, bărăbăririsubstantiv feminin

etimologie:

bărăbări, bărăbărescverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.