2 intrări

25 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bășicare sf [At: CONTEMP, Seria II, 1949, nr. 158, 9/4 / V: beș~ / Pl: ~cări / E: bășica] 1 Umplere de bășici (1). 2 (Fig) Batere a cuiva atât de tare, încât i se bășică trupul. 3 (Pan) Coșcovire a zugrăvelii sau a zidului.

BĂȘICÁRE, bășicări, s. f. Acțiunea de a (se) bășica. [Var.: (reg.) beșicáre s. f.] – V. bășica.

BĂȘICÁRE, bășicări, s. f. Acțiunea de a (se) bășica. [Var.: (reg.) beșicáre s. f.] – V. bășica.

BĂȘICÁRE s. f. (Rar) Acțiunea de a (se) bășica. Bășicarea pielii în urma unei arsuri.

BĂȘICÁRE s. f. (Rar) Acțiunea de a (se) bășica.

bășicá [At: CĂLINESCU, E. O. II, 88 / V: beș- / Pzi: (rar) bășic / E: ml vessicare] 1-2 vtr A (se) umple de bășici (1). 2 vr A căpăta bășici (1). 3 vt (Fig) A bate pe cineva tare, încât să i se bășice (2) trupul. 4 vr (Pan; d. zugrăveli, ziduri) A se coșcovi.

beșicare sf vz bășicare

BĂȘICÁ, bășíc, vb. I. Tranz. și refl. A produce sau a face bășici; a (se) umple de bășici. [Var.: (reg.) beșicá vb. I] – Din bășică.

BĂȘICÁ, bășíc, vb. I. Tranz. și refl. A produce sau a face bășici; a (se) umple de bășici. [Var.: (reg.) beșicá vb. I] – Din bășică.

BEȘICÁ vb. I v. bășica.

BEȘICÁ vb. I v. bășica.

BEȘICÁ vb. I v. bășica.

BEȘICÁRE s. f. v. bășicare.

BEȘICÁRE s. f. v. bășicare.

BĂȘICÁ, bășíc, vb. I. Tranz. A face sau a produce cuiva bășici. Rele-s, bade, frigurile, Da mai rele dragostele: Frigurile te bășică, Dragostele te usucă. BIBICESCU, P. P. 7. ◊ Refl. A se umple de bășici. Fața li se bășicase de sudoare. BUJOR, S. 100. – Variantă: (Mold., Transilv.) beșicá vb. I.

BĂȘICÁ, bășíc, vb. I. Tranz. A produce cuiva bășici. ♦ Refl. A se umple de bășici, a face bășici. [Var.: (reg.) beșicá vb. I] – Din bășică.

BEȘICÁ vb. I. v. bășica.

A SE BĂȘICÁ mă bășíc intranz. A face bășici; a se acoperi cu bășici. /Din bășică

A BĂȘICÁ bășíc tranz. A face să se bășice. /Din bășică

bășicà v. 1. a face sau produce bășici; 2. a se umfla: pielea îi se bășică. [Lat. VESICARE].

beșíc, a v. tr. (d. beșică). Est. Fac să scoată beșicĭ: urzica beșică pelea. V. refl. Pelea se beșică de urzicĭ. – În vest bășic.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bășicáre s. f., g.-d. art. bășicắrii; pl. bășicắri

bășicáre s. f., g.-d. art. bășicării; pl. bășicări

bășicá (a ~) vb., ind. prez. 3 bășícă

arată toate definițiile

Intrare: bășicare
bășicare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bășicare
  • bășicarea
plural
  • bășicări
  • bășicările
genitiv-dativ singular
  • bășicări
  • bășicării
plural
  • bășicări
  • bășicărilor
vocativ singular
plural
beșicare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • beșicare
  • beșicarea
plural
  • beșicări
  • beșicările
genitiv-dativ singular
  • beșicări
  • beșicării
plural
  • beșicări
  • beșicărilor
vocativ singular
plural
Intrare: bășica
verb (VT10)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bășica
  • bășicare
  • bășicat
  • bășicatu‑
  • bășicând
  • bășicându‑
singular plural
  • băși
  • bășicați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bășic
(să)
  • bășic
  • bășicam
  • bășicai
  • bășicasem
a II-a (tu)
  • bășici
(să)
  • bășici
  • bășicai
  • bășicași
  • bășicaseși
a III-a (el, ea)
  • băși
(să)
  • bășice
  • bășica
  • bășică
  • bășicase
plural I (noi)
  • bășicăm
(să)
  • bășicăm
  • bășicam
  • bășicarăm
  • bășicaserăm
  • bășicasem
a II-a (voi)
  • bășicați
(să)
  • bășicați
  • bășicați
  • bășicarăți
  • bășicaserăți
  • bășicaseți
a III-a (ei, ele)
  • băși
(să)
  • bășice
  • bășicau
  • bășica
  • bășicaseră
verb (VT10)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • beșica
  • beșicare
  • beșicat
  • beșicatu‑
  • beșicând
  • beșicându‑
singular plural
  • beși
  • beșicați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • beșic
(să)
  • beșic
  • beșicam
  • beșicai
  • beșicasem
a II-a (tu)
  • beșici
(să)
  • beșici
  • beșicai
  • beșicași
  • beșicaseși
a III-a (el, ea)
  • beși
(să)
  • beșice
  • beșica
  • beșică
  • beșicase
plural I (noi)
  • beșicăm
(să)
  • beșicăm
  • beșicam
  • beșicarăm
  • beșicaserăm
  • beșicasem
a II-a (voi)
  • beșicați
(să)
  • beșicați
  • beșicați
  • beșicarăți
  • beșicaserăți
  • beșicaseți
a III-a (ei, ele)
  • beși
(să)
  • beșice
  • beșicau
  • beșica
  • beșicaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bășicare beșicare

  • 1. Acțiunea de a (se) bășica.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Bășicarea pielii în urma unei arsuri.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi bășica
    surse: DEX '98 DEX '09

bășica beșica

  • 1. A produce sau a face bășici; a (se) umple de bășici.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Rele-s, bade, frigurile, Da mai rele dragostele: Frigurile te bășică, Dragostele te usucă. BIBICESCU, P. P. 7.
      surse: DLRLC
    • Fața li se bășicase de sudoare. BUJOR, S. 100.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • bășică
    surse: DEX '98 DEX '09