2 intrări
12 definiții
din care- explicative (5)
- morfologice (3)
- etimologice (1)
- enciclopedice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
avva sm vz avă2
AVĂ1 s. m. (Rar) Părinte, tată; p. ext. nume dat călugărilor bătrâni. – Din sl. avva.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AVĂ1 s. m. (Rar) Părinte, tată; p. ext. nume dat călugărilor bătrâni. – Din sl. avva.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
avă3 sm [At: DOSOFTEI, V. S. 56b/24 / V: avvă / Pl: avi / E: ngr αββᾶς] (Înv) 1 Tată. 2 Părinte. 3 Abate Si: avad1 (3). 4 Arhimandrit Si: avad1 (4). 5 Egumen Si: avad1 (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AVĂ1 s. m. (Învechit și arhaizant) Abate. Aicea la noi... nu-i ca în țara acestui avă franțuz. SADOVEANU,. Z. C. 40.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AVĂ1 s. m. (Neobișnuit) Părinte, tată; (prin restricție) nume dat călugărilor bătrîni. – Slav (v. sl. avva < gr.).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
avă1 (părinte) (rar, înv.) s. m.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
avă2 (părinte) (rar) s. m.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
avă (părinte) s. m.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
ava s. m. – (Înv.) Părinte; titlu onorific al membrilor clerului monastic. Ngr. ἀββᾶς (sec. XVII). Cuvînt cult, nu pare să fi avut circulație populară.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
avva subst. invar. v. ava.
- sursa: D.Religios (1994)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
abba subst. invar. v. ava.
- sursa: D.Religios (1994)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ava subst. invar. Apelativ cu care se adresează între ei călugării ortodocși. [Var.: avva, abba subst. invar.] – Din ebr. ab, abba „părinte”.
- sursa: D.Religios (1994)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- pronunție: ava, ava
substantiv masculin (M999) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
| — |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | — | — |
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin (M80) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular |
| |
plural | — |
avasubstantiv masculin invariabil
- 1. Părinte; titlu onorific al membrilor clerului monastic. DER
- 1.1. Apelativ cu care se adresează între ei călugării ortodocși. D.Religios
-
etimologie:
- (1.) ab, abba D.Religios
- ἀββᾶς (secolul XVII). Cuvânt cult, nu pare să fi avut circulație populară. DER
avăsubstantiv masculin
-
- 1.1. Nume dat călugărilor bătrâni. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: abate
- Aicea la noi... nu-i ca în țara acestui avă franțuz. SADOVEANU,. Z. C. 40. DLRLC
-
-
etimologie:
- avva DEX '98 DEX '09