9 definiții pentru avatar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

avatár sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: fr avatar] 1 (În unele concepții religioase) Reincarnare succesivă a unei ființe. 2 Metamorfoză. 3 (Înv; fig) Transformare neprevăzută (chinuitoare) care intervine în evoluția unei ființe sau a unui lucru.

AVATÁR, avataruri, s. n. Nume dat în hinduism reincarnărilor zeilor. ♦ Fig. Transformare (adesea în rău) în evoluția unei ființe. – Din fr. avatar.

AVATÁR, avataruri, s. n. (În unele concepții religioase) Reîncarnare succesivă a unei ființe. ♦ (Fig.) Transformare neprevăzută (și chinuitoare) care intervine în evoluția unei ființe sau a unui lucru. – Din fr. avatar.

AVATÁR s.n. (În religia indiană) Încarnare a ființelor divine în formă de om sau de animal. ♦ (Fig.) Transformare, metamorfoză. [Pl. -re, -ruri. (s.m.) -ri. / < fr. avatar].

AVATÁR s. n. 1. (în religia indiană) reîncarnare succesivă a unei ființe. 2. (fig.) transformare, metamorfoză; schimbare (obișnuită). (< fr. avatar)

avatar n. 1. incarnațiune divină (în religiunea indiană); 2. fig. transformare.

*avatár n., pl. e (fr. avatar, d. scr. avatâra, incarnațiune succesivă a divinitățiĭ). Fam. Transformațiune, metamorfoză: avatarele unuĭ om politic.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!avatár s. n., pl. avatáruri

avatár s. n., pl. avatáre/avatáruri

Intrare: avatar
avatar1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • avatar
  • avatarul
  • avataru‑
plural
  • avataruri
  • avatarurile
genitiv-dativ singular
  • avatar
  • avatarului
plural
  • avataruri
  • avatarurilor
vocativ singular
plural
avatar2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • avatar
  • avatarul
  • avataru‑
plural
  • avatare
  • avatarele
genitiv-dativ singular
  • avatar
  • avatarului
plural
  • avatare
  • avatarelor
vocativ singular
plural
avatar3 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • avatar
  • avatarul
  • avataru‑
plural
  • avatari
  • avatarii
genitiv-dativ singular
  • avatar
  • avatarului
plural
  • avatari
  • avatarilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

avatar

etimologie: