7 definiții pentru autopolenizare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÁUTOPOLENIZÁRE, autopolenizări, s. f. (Bot.) Polenizare a florilor cu propriul lor polen; autofecundare, autofecundație, cleistogamie. [Pr.: a-u-] – Auto1- + polenizare.

autopolenizare sf [At: DN3 / P: a-u~ / Pl: ~zări / E: auto1- + polenizare] Polenizare cu polen propriu, rezultat din staminele aceleiași flori în care se află și pistilul.

AUTOPOLENIZÁRE, autopolenizări, s. f. (Bot.) Polenizare a florilor închise cu propriul lor polen; autofecundare, autofecundație, cleistogamie. [Pr.: a-u-] – Auto1- + polenizare.

AUTOPOLENIZÁRE s.f. Polenizare cu polen propriu, rezultat din staminele aceleiași flori în care se află și pistilul. [După fr. autopollinisation].

AUTOPOLENIZÁRE s. f. polenizare directă cu polenul propriu, la florile hermafrodite; cleistogamie. (după fr. autopollinisation)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

autopolenizáre s. f. (sil. a-u-) → polenizare

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

AUTOPOLENIZÁRE s. (BOT.) cleistogamie.

Intrare: autopolenizare
autopolenizare substantiv feminin
  • silabație: a-u- info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • autopolenizare
  • autopolenizarea
plural
  • autopolenizări
  • autopolenizările
genitiv-dativ singular
  • autopolenizări
  • autopolenizării
plural
  • autopolenizări
  • autopolenizărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

autopolenizare, autopolenizărisubstantiv feminin

etimologie:
  • Auto- + polenizare DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.