opțiuni
  • info

9 definiții pentru automutila

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AUTOMUTILA, automutilez, vb. I. Refl. A se mutila singur (de obicei pentru a se sustrage de la îndeplinirea unor obligații). [Pr.: a-u-] – Auto1- + mutila.

AUTOMUTILA, automutilez, vb. I. Refl. A se mutila singur (de obicei pentru a se sustrage de la îndeplinirea unor obligații). [Pr.: a-u-] – Auto1- + mutila.

automutila vt [At: CAMILAR, N. I, 348 / P: a-u~ / Pzi: -lez / E: auto1- + mutila] 1 A se mutila intenționat pe sine însuși. 2 A-și mutila intenționat o parte a corpului.

AUTOMUTILA, automutilez, vb. I. Refl. A-și provoca singur o infirmitate, a se mutila singur. Numitul soldat... s-a automutilat, zdrobindu-și trei degete de la mîna stingă, spre a scăpa de front. CAMILAR, N. I 348.

AUTOMUTILA, automutilez, vb. I. Refl. A se mutila singur. – Din auto1- + mutila.

AUTOMUTILA vb. I. refl. A se (a-și) mutila singur (o parte a corpului). [P.i. -ez. / < auto1- + mutila].

AUTOMUTILA vb. refl. a se mutila în mod voluntar. (< auto1- + mutila)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

automutila (a se ~) (desp. a-u-) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă automutilez, 3 se automutilează; conj. prez. 1 sg. să mă automutilez, 3 să se automutileze; imper. 2 sg. afirm. automutilează-te; ger. automutilându-mă

!automutila (a se ~) (a-u-) vb. refl., ind. prez. 3 se automutilează

automutila vb. (sil. a-u-), ind. prez. 1 sg. automutilez, 3 sg. și pl. automutilează

Intrare: automutila
  • silabație: a-u- info
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • automutila
  • automutilare
  • automutilat
  • automutilatu‑
  • automutilând
  • automutilându‑
 singular plural
  • automutilează
  • automutilați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • automutilez
 (să)
  • automutilez
  • automutilam
  • automutilai
  • automutilasem
a II-a (tu)
  • automutilezi
 (să)
  • automutilezi
  • automutilai
  • automutilași
  • automutilaseși
a III-a (el, ea)
  • automutilează
 (să)
  • automutileze
  • automutila
  • automutilă
  • automutilase
plural I (noi)
  • automutilăm
 (să)
  • automutilăm
  • automutilam
  • automutilarăm
  • automutilaserăm
  • automutilasem
a II-a (voi)
  • automutilați
 (să)
  • automutilați
  • automutilați
  • automutilarăți
  • automutilaserăți
  • automutilaseți
a III-a (ei, ele)
  • automutilează
 (să)
  • automutileze
  • automutilau
  • automutilară
  • automutilaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

automutila, automutilezverb

  • 1. A se mutila singur (de obicei pentru a se sustrage de la îndeplinirea unor obligații). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Numitul soldat... s-a automutilat, zdrobindu-și trei degete de la mîna stîngă, spre a scăpa de front. CAMILAR, N. I 348. DLRLC
etimologie:
  • Auto- + mutila DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.