9 definiții pentru autobasculantă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

autobasculántă sf [At: DN3 / P: a-u~ / Pl: ~te / E: auto2- + basculantă] Autocamion prevăzut cu benă basculantă.

AUTOBASCULÁNTĂ, autobasculante, s. f. Autocamion prevăzut cu benă basculantă. [Pr.: a-u-] – Auto2- + basculantă.

AUTOBASCULÁNTĂ, autobasculante, s. f. Autocamion prevăzut cu benă basculantă. [Pr.: a-u-] – Auto2 + basculantă.

AUTOBASCULÁNTĂ s.f. Autocamion prevăzut cu benă basculantă. [Et. incertă].

AUTOBASCULÁNTĂ s. f. autocamion prevăzut cu benă basculantă. (< auto2 + basculantă)

autobasculántă s. f. Autocamion cu benă basculantă ◊ „[...] I.M., șofer pe autobasculanta 31-TR-247 [...]” Sc. 27 XI 73 p. 2. ◊ „[...] coloșii șoselelor – autobasculantele [...]” R.l. 5 XII 84 p. 5; v. și 28 VIII 79 p. 2 (din auto2- + basculantă; D.Tr.; FC I 139; DEX, DN3)

AUTOBASCULÁNTĂ ~e f. Autocamion prevăzut cu benă basculantă. /auto + basculantă


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

autobasculántă (a-u-) s. f., g.-d. art. autobasculántei; pl. autobasculánte

autobasculántă s. f. (sil. a-u-), pl. autobasculánte

Intrare: autobasculantă
autobasculantă substantiv feminin
  • silabație: a-u-
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • autobasculantă
  • autobasculanta
plural
  • autobasculante
  • autobasculantele
genitiv-dativ singular
  • autobasculante
  • autobasculantei
plural
  • autobasculante
  • autobasculantelor
vocativ singular
plural

autobasculantă

  • 1. Autocamion prevăzut cu benă basculantă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie:

  • Auto- + basculantă
    surse: DEX '09 MDN '00