2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AUTOAPROVIZIONÁRE, autoaprovizionări, s. f. Acțiunea de a se autoaproviziona și rezultatul ei. [Pr.: a-u-to-a-] – V. autoaproviziona.

autoaprovizionare sf [At: DEX2 / P: a-u-to-a~ / Pl: ~nări / E: autoaproviziona] Aprovizionare prin mijloace proprii Si: (rar) aprovizionat1.

AUTOAPROVIZIONÁRE, autoaprovizionări, s. f. Acțiunea de a se autoaproviziona. [Pr.: a-u-to-a-] – V. autoaproviziona.

AUTOAPROVIZIONÁ, autoaprovizionez, vb. I. Refl. A se aproviziona prin posibilități proprii. [Pr: a-u-to-a-] – Auto1- + aproviziona.

autoaproviziona vr [At: DEX2 / P: a-u-to-a- / Pzi: ~nez / E: auto1- + aproviziona] A se aproviziona prin mijloace proprii.

autoaprovizionát1 sn [At: MDA ms / P: a-u-to-a~ / Pl: ~uri / E: autoaproviziona] (Rar) Autoaprovizionare.

AUTOAPROVIZIONÁ, autoaprovizionez, vb. I. Refl. A se aproviziona prin posibilități proprii. [Pr.: a-u-to-a-] – Auto1- + aproviziona.

AUTOAPROVIZIONÁ vb. refl. a se aproviziona prin posibilități proprii. (< auto1- + aproviziona)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

autoaprovizionáre s. f. → aprovizionare

autoaprovizioná vb. (sil. a-u-to-a-) → aproviziona

Intrare: autoaprovizionare
autoaprovizionare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • autoaprovizionare
  • autoaprovizionarea
plural
  • autoaprovizionări
  • autoaprovizionările
genitiv-dativ singular
  • autoaprovizionări
  • autoaprovizionării
plural
  • autoaprovizionări
  • autoaprovizionărilor
vocativ singular
plural
Intrare: autoaproviziona
  • silabație: a-u-to-a-
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • autoaproviziona
  • autoaprovizionare
  • autoaprovizionat
  • autoaprovizionatu‑
  • autoaprovizionând
  • autoaprovizionându‑
singular plural
  • autoaprovizionea
  • autoaprovizionați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • autoaprovizionez
(să)
  • autoaprovizionez
  • autoaprovizionam
  • autoaprovizionai
  • autoaprovizionasem
a II-a (tu)
  • autoaprovizionezi
(să)
  • autoaprovizionezi
  • autoaprovizionai
  • autoaprovizionași
  • autoaprovizionaseși
a III-a (el, ea)
  • autoaprovizionea
(să)
  • autoaprovizioneze
  • autoaproviziona
  • autoaprovizionă
  • autoaprovizionase
plural I (noi)
  • autoaprovizionăm
(să)
  • autoaprovizionăm
  • autoaprovizionam
  • autoaprovizionarăm
  • autoaprovizionaserăm
  • autoaprovizionasem
a II-a (voi)
  • autoaprovizionați
(să)
  • autoaprovizionați
  • autoaprovizionați
  • autoaprovizionarăți
  • autoaprovizionaserăți
  • autoaprovizionaseți
a III-a (ei, ele)
  • autoaprovizionea
(să)
  • autoaprovizioneze
  • autoaprovizionau
  • autoaproviziona
  • autoaprovizionaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

autoaprovizionare

  • 1. Acțiunea de a se autoaproviziona și rezultatul ei.
    surse: DEX '09

etimologie:

  • vezi autoaproviziona
    surse: DEX '98 DEX '09

autoaproviziona

  • 1. A se aproviziona prin posibilități proprii.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie:

  • Auto- + aproviziona
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00