autoadaptare sf [At: MDA ms / P: a-u-to-a~ / Pl: ~tări / E: autoadapta] Adaptare fără ajutorul cuiva Si: (rar) autoadaptat¹.

AUTOADAPTA, autoadaptez, vb. I. Refl. A se adapta fără ajutorul cuiva. [Pr.: a-u-to-a-] – Auto¹- + adapta.

autoadapta vr [At: DEX-S / P: a-u-to-a- / Pzi: ~tez / E: auto¹- + adapta] A se adapta fără ajutorul cuiva.

autoadaptat¹ sn [At: MDA ms / P: a-u-to-a~ / Pl: ~uri / E: autoadapta] (Rar) Autoadaptare.

AUTOADAPTA, autoadaptez, vb. I. Refl. A se adapta fără ajutorul cuiva. [Pr.: a-u-to-a] – Auto¹- + adapta.

AUTOADAPTA vb. refl. a se adapta prin eforturi proprii. (< auto¹- + adapta)

autoadapta vb. refl. I A se adapta prin eforturi proprii ◊ „Mașinile electronice de calcul pot să prevadă timpul probabil, să întocmească rezumatele unor cărți, să compună muzică, precum și să înmagazineze experiențe noi, adică se pot autoadapta și autoeduca.” Cont. 17 VIII 62 p. 7 (din auto1- + adapta; DEX-S)

autoadaptare s. f. (sil. a-u-to-a-), g. -d. art. autoadaptării

autoadapta vb. (sil. a-u-to-a-), ind. prez. 1 sg. autoadaptez, 3 sg. și pl. autoadaptează