2 intrări
10 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
AUTOACCIDENTAT, -Ă, autoaccidentați, -te, adj. Care s-a accidentat singur, involuntar. [Pr.: a-u-to-ac-] – V. autoaccidenta.
AUTOACCIDENTAT, -Ă, autoaccidentați, -te, adj. Care s-a accidentat singur, involuntar. [Pr.: a-u-to-ac-] – V. autoaccidenta.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
autoaccidentat1 sn [At: MDA ms / P: a-u-to-a~ / Pl: ~uri / E: autoaccidenta] (Rar) Autoaccidentare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
autoaccidentat2, ~ă smf, a [At: DEX-S / P: a-u-to-a~ / Pl: ~ați, ~e / E: autoaccidenta] 1-2 (Persoană) care s-a autoaccidentat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
autoaccidentat, -ă adj., s. ◊ „Medicii brașoveni [...] au avut de lucru în zilele care au sărbătorit noul an cu un soi de accidentați, mai bine-zis autoaccidentați din proprie ignoranță și inițiativă nesăbuită.” R.l. 10 I 84 p. 2. ◊ „Autoaccidentatul [...]” R.l. 14 II 84 p. 2 (din autoaccidenta)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
AUTOACCIDENTA, autoaccidentez, vb. I. Refl. A se accidenta involuntar. [Pr.: a-u-to-ac-] – Auto1- + accidenta.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AUTOACCIDENTA, autoaccidentez, vb. I. Refl. A se accidenta involuntar. [Pr.: a-u-to-ac-] – Auto1- + accidenta.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
autoaccidenta vr [At: DN3 / P: a-u-to-a~ / Pzi: ~tez / E: auto1- + accidenta] A se accidenta.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AUTOACCIDENTA vb. I. refl. A se accidenta singur. [Pron. a-u-to-ac-. / auto1- + accidenta].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AUTOACCIDENTA vb. refl. a se accidenta involuntar. (< auto1- + accidenta)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
+autoaccidenta (a se ~) (desp. a-u-) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă autoaccidentez, 3 se autoaccidentează; conj. prez. 1 sg. să mă autoaccidentez, 3 să se autoaccidenteze; imper. 2 sg. afirm. autoaccidentează-te; ger. autoaccidentându-mă
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
autoaccidenta vb. (sil. a-u-to-ac-) → accidenta
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (V201) Surse flexiune: DOOM 3 | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
autoaccidentat, autoaccidentatăadjectiv
- 1. Care s-a accidentat singur, involuntar. DEX '98 DEX '09
etimologie:
- autoaccidenta DEX '98 DEX '09
autoaccidenta, autoaccidentezverb
- 1. A se accidenta involuntar. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- Auto- + accidenta DEX '09 DEX '98 DN