2 intrări

20 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

auscultare sf [At: DA / P: a-us~ / Pl: ~tări / E: ausculta] (Med) Ascultare cu urechea sau stetoscopul a zgomotelor inimii și plămânilor, pentru a stabili diagnosticul Si: (rar) auscultat1, auscultație.

AUSCULTÁRE, auscultări, s. f. Acțiunea de a ausculta; auscultație. [Pr.: a-us-] – V. ausculta.

AUSCULTÁRE, auscultări, s. f. Auscultație. [Pr.: a-us-] – V. ausculta.

ausculta vt [At: DA / P: a-us~ / Pzi: auscult / E: fr ausculter] (Med) A asculta cu urechea sau cu stetoscopul zgomotul inimii și al plămânilor pentru a stabili diagnosticul.

auscultát1 sn [At: MDA ms / P: a-us~ / Pl: ~uri / E: ausculta] (Med; rar) Auscultare.

AUSCULTÁ, auscúlt, vb. I. Tranz. (Med.) A asculta cu urechea sau cu stetoscopul zgomotele inimii și ale plămânilor în vederea stabilirii unui diagnostic; a asculta. [Pr.: a-us-] – Din fr. ausculter, lat. auscultare.

AUSCULTÁ, auscúlt, vb. I. Tranz. (Med.) A asculta cu urechea sau cu stetoscopul zgomotele inimii și ale plămânilor în vederea stabilirii unui diagnostic; a asculta. [Pr.: a-us-] – Din fr. ausculter, lat. auscultare.

AUSCULTÁ, auscúlt, vb. I. Tranz. (Med.) A verifica, ascultînd direct cu urechea sau cu ajutorul stetoscopului, mișcările organelor interne ale corpului. – Pronunțat: a-us-.

AUSCULTÁ, auscúlt, vb. I. Tranz. (Med.) A verifica funcționarea organelor interne ale corpului, ascultând cu urechea sau cu stetoscopul. [Pr.: a-us-] – Fr. ausculter (lat. lit. auscultare).

AUSCULTÁ vb. I. tr. A asculta zgomotele din interiorul corpului (cu urechea sau cu stetoscopul) pentru a verifica funcționarea organelor interne. [Pron. a-us-, p. i. auscúlt. / < fr. ausculter, cf. lat. auscultare – a asculta].

AUSCULTÁ vb. tr. a asculta cu urechea sau cu stetoscopul zgomotele inimii ori plămânilor pentru diagnostic. (< fr. ausculter, lat. auscultare)

A AUSCULTÁ auscúlt tranz. med. (organe interne, mai ales inima, plămânii) A examina ascultând cu urechea sau cu stetoscopul în vederea stabilirii diagnosticului; a asculta. ~ un bolnav. [Sil. aus-] /<fr. ausculter, lat. auscultare

*auscultațiúne f. (lat. auscultátio, -ónis). Med. Ascultarea bătăilor inimiĭ, a zgomotuluĭ respirațiuniĭ saŭ a tuseĭ p. a constata gradu sănătățiĭ. – Și -áție și -áre.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

auscultáre (med.) (aus-) s. f., g.-d. art. auscultắrii; pl. auscultắri

auscultáre (med.) s. f. (sil. aus-), g.-d. art. auscultării; pl. auscultări

auscultá (a ~) (med.) (aus-) vb., ind. prez. 3 auscúltă

auscultá (med.) vb. (sil. aus-), ind. prez. 1 sg. auscúlt, 3 sg. și pl. auscúltă, 1 pl. auscultăm


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

AUSCULTÁRE s. v. auscultație.

AUSCULTARE s. (MED.) auscultație. (~ zgomotelor inimii.)

AUSCULTÁ vb. (MED.) a asculta. (Medicul l-a ~ cu stetoscopul.)

AUSCULTA vb. (MED.) a asculta. (Medicul l-a ~ cu stetoscopul.)

Intrare: auscultare
auscultare substantiv feminin
  • silabație: aus-cul-
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • auscultare
  • auscultarea
plural
  • auscultări
  • auscultările
genitiv-dativ singular
  • auscultări
  • auscultării
plural
  • auscultări
  • auscultărilor
vocativ singular
plural
Intrare: ausculta
  • silabație: aus-cul-ta
verb (VT3)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ausculta
  • auscultare
  • auscultat
  • auscultatu‑
  • auscultând
  • auscultându‑
singular plural
  • auscultă
  • auscultați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • auscult
(să)
  • auscult
  • auscultam
  • auscultai
  • auscultasem
a II-a (tu)
  • ausculți
(să)
  • ausculți
  • auscultai
  • auscultași
  • auscultaseși
a III-a (el, ea)
  • auscultă
(să)
  • ausculte
  • ausculta
  • auscultă
  • auscultase
plural I (noi)
  • auscultăm
(să)
  • auscultăm
  • auscultam
  • auscultarăm
  • auscultaserăm
  • auscultasem
a II-a (voi)
  • auscultați
(să)
  • auscultați
  • auscultați
  • auscultarăți
  • auscultaserăți
  • auscultaseți
a III-a (ei, ele)
  • auscultă
(să)
  • ausculte
  • auscultau
  • ausculta
  • auscultaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

auscultare

etimologie:

  • vezi ausculta
    surse: DEX '98 DEX '09

ausculta

  • 1. medicină A asculta cu urechea sau cu stetoscopul zgomotele inimii și ale plămânilor în vederea stabilirii unui diagnostic.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: asculta

etimologie: