9 definiții pentru auscultare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

auscultare sf [At: DA / P: a-us~ / Pl: ~tări / E: ausculta] (Med) Ascultare cu urechea sau stetoscopul a zgomotelor inimii și plămânilor, pentru a stabili diagnosticul Si: (rar) auscultat1, auscultație.

AUSCULTÁRE, auscultări, s. f. Acțiunea de a ausculta; auscultație. [Pr.: a-us-] – V. ausculta.

AUSCULTÁRE, auscultări, s. f. Auscultație. [Pr.: a-us-] – V. ausculta.

auscultát1 sn [At: MDA ms / P: a-us~ / Pl: ~uri / E: ausculta] (Med; rar) Auscultare.

*auscultațiúne f. (lat. auscultátio, -ónis). Med. Ascultarea bătăilor inimiĭ, a zgomotuluĭ respirațiuniĭ saŭ a tuseĭ p. a constata gradu sănătățiĭ. – Și -áție și -áre.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

auscultáre (med.) (aus-) s. f., g.-d. art. auscultắrii; pl. auscultắri

auscultáre (med.) s. f. (sil. aus-), g.-d. art. auscultării; pl. auscultări


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

AUSCULTÁRE s. v. auscultație.

AUSCULTARE s. (MED.) auscultație. (~ zgomotelor inimii.)

Intrare: auscultare
auscultare substantiv feminin
  • silabație: aus-cul-
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • auscultare
  • auscultarea
plural
  • auscultări
  • auscultările
genitiv-dativ singular
  • auscultări
  • auscultării
plural
  • auscultări
  • auscultărilor
vocativ singular
plural

auscultare

etimologie:

  • vezi ausculta
    surse: DEX '98 DEX '09