error
V-am redirecționat automat de la aukalag la auială.

15 definiții pentru auială

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AUIALĂ, auieli, s. f. (Pop.) Zgomot confuz, monoton și prelung. [Pr.: a-u-.Var.: hăuia s. f.] – Aui + suf. -eală.

AUIALĂ, auieli, s. f. (Pop.) Zgomot confuz, monoton și prelung. [Pr.: a-u-.Var.: hăuia s. f.] – Aui + suf. -eală.

auia sf [At: CARAGIALE, S. 55 / P: a-u~ / V: h~, hău~, auea~ / Pl: ~ieli / E: aui + -eală] (Pop) Zgomot prelung, confuz și monoton Si: auire, auitură, vuiet.

AUIA (pl. -ieli) sf. Sgomot, vuet: a stat el așa... pînă s’a stins de tot, de tot auiala din urmă a acioaei (CAR.) [aui].

AUIALĂ, auieli, s. f. Zgomot confuz, monoton și prelung. După ce m-am odihnit pe treptele pridvorului, cu capul în mîini, cu ochii închiși și surd la auiala întinsă a satului, m-am sculat. DELAVRANCEA, T. 261. ◊ Sunet metalic, țiuit. S-a stins de tot, de tot auiala din urmă a acioaiei. CARAGIALE, S. 55. – Pronunțat: a-u-.

AUIALĂ, auieli, s. f. Zgomot confuz, monoton și prelung; sunet metalic. – Din aui + suf. -eală.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

auia (a-u-)/hăuia (hă-u-) (pop.) s. f., g.-d. art. auielii/hăuielii; pl. auieli/hăuieli

auia (sil. a-u-)/hăuia (sil. hă-u-) s. f., g.-d. art. auielii/hăuielii; pl. auieli/hăuieli

!hăuia (pop.) (desp. hă-u-) s. f., g.-d. art. hăuielii; pl. hăuieli

Intrare: auială
substantiv feminin (F58)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • auia
  • auiala
plural
  • auieli
  • auielile
genitiv-dativ singular
  • auieli
  • auielii
plural
  • auieli
  • auielilor
vocativ singular
plural
hăuială substantiv feminin
substantiv feminin (F58)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hăuia
  • hăuiala
plural
  • hăuieli
  • hăuielile
genitiv-dativ singular
  • hăuieli
  • hăuielii
plural
  • hăuieli
  • hăuielilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F54)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • auea
  • aueala
plural
  • aueli
  • auelile
genitiv-dativ singular
  • aueli
  • auelii
plural
  • aueli
  • auelilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

auia, auielisubstantiv feminin

  • 1. popular Zgomot confuz, monoton și prelung. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote După ce m-am odihnit pe treptele pridvorului, cu capul în mîini, cu ochii închiși și surd la auiala întinsă a satului, m-am sculat. DELAVRANCEA, T. 261. DLRLC
    • 1.1. Sunet metalic. DLRLC
      sinonime: țiuit
      • format_quote S-a stins de tot, de tot auiala din urmă a acioaiei. CARAGIALE, S. 55. DLRLC
etimologie:
  • Aui + sufix -eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.