2 intrări
8 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
augurare sf [At: DA ms / P: au~ / Pl: ~rări / E: augura] 1 Prevestire. 2 Interpretare a ceva ca semn prevestitor Si: augurat (2). 3 Urare (3).
augura vt [At: BĂLCESCU, M. V. 40 / P: au- / Pzi: ~réz / E: fr augurer, lat augurari] (Frm) 1 A prevesti. 2 A interpreta ceva ca un semn prevestitor. 3 A ura.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
AUGURÁ vb. I. tr. (Italienism) A prevesti, a prezice. ♦ A ura. [< it. augurare, cf. fr. augurer].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
AUGURÁ vb. tr. a da semne de bun augur; a prezice. (< lat., it. augurare, fr. augurer)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
augurá vb. I A da semne de bun augur ◊ „Nu vrem să ne reamintim cum și când și-a început Teatrul Național stagiunea anului trecut, dar anul acesta o recuperează în ritm năvalnic; iată-l, în mai puțin de două săptămâni, la a treia premieră [...] Augurând astfel, să sperăm, pentru întreaga stagiune.” R.l. 7 X 77 p. 2 //din it. augurare; DN3//
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
augurà v. a prevesti, a meni.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*au- și aŭguréz v. tr. (lat. áuguro, -áre, urez, și áuguror, -ári, prezic. V. urez, inaugurez). Urez: augurez cuĭva victorie. Prezic, deduc: ce să augurez din asta?
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
augurá vb., ind. prez. 1 sg. auguréz, 3 sg. și pl. augureáză
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
augura
-
- 1.1. ura (vb.)surse: DN
-
etimologie:
- limba italiană auguraresurse: DN
- cf. limba franceză augurersurse: DN