2 intrări
7 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
atmosferizare sf [At: MDA ms / Pl: ~zări / E: atmosferiza] 1 Dizolvare sau descompunere a rocilor sub influența agenților atmosferici Si: (rar) atmosferizat1. 2 (Fig) Integrare a unei persoane într-o anumită atmosferă (3) Si: (rar) atmosferizat1 (2). 3 (Fig; rar) Stare de spirit care se creează în societate în jurul cuiva Si: (rar) atmosferizat1 (3).
ATMOSFERIZÁRE s. f. Dizolvare și descompunere a rocilor sub influența agenților atmosferici. – Din atmosferă (după abstractizare concretizare).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
ATMOSFERIZÁRE s.f. Dizolvare și descompunere a rocilor sub influența agenților atmosferici. ♦ (Fig.; rar) Stare de spirit care se creează în jurul cuiva sau a ceva. [< atmosferă + -iza].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ATMOSFERIZÁRE s. f. 1. dezvoltare și descompunere a rocilor sub influența agenților atmosferici. 2. (fig.) stare de spirit care se creează în jurul cuiva, a ceva. (< atmosferă + -iza)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
atmosferizá [At: BUL. FIL. II, 224 / Pzi: ~zéz / E: atmosferă + -iza] 1 vr (D. roci) A se dizolva sau descompune sub influența agenților atmosferici. 2-5 vtr (D. oameni) A (se) integra într-o anumită atmosferă (3-4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
atmosferizáre s. f., pl. atmosferizări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
atmosferizá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. atmosferizeáză
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
verb (V201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
— | — | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | — | — | — | — | — | |
a II-a (tu) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) | — | — | — | — | — | |
a II-a (voi) | — | — | — | — | — | ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|