20 de definiții pentru atlaz

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ATLÁZ, (2) atlazuri, s. n. 1. Țesătură pentru căptușeli și fețe de plapumă, mai groasă decât satinul, lucioasă pe o singură față. 2. Sortiment dintr-o astfel de țesătură. [Var.: atlas s. n.] – Din tc. atlas.

atláz sn [At: (a. 1572) Mss, ap. HEM 2066 / V: acl~, agl~,[1] ~as1 / Pl: ~uri, și ~e / E: tc atlaz] 1 Țesătură de mătase lucioasă numai pe o parte. 2 Țesătură pentru căptușeli și fețe de plapumă, mai groasă decât satinul, cu o singură față lucioasă.

  1. Variantă neconsemnată ca intrare principală. — gall

ATLÁZ, atlazuri, s. n. Țesătură pentru căptușeli și fețe de plapumă, mai groasă decât satinul, lucioasă pe o singură față. [Var.: atlás s. n.] – Din tc. atlas.

ATLÁZ, atlazuri, s. n. Țesătură de mătase cu un sistem de împletire a firelor care-i dă un luciu și un desen special, pe o singură față. Un sînge purpuriu văpsi pielea lui lucie ca atlazul. NEGRUZZI, S. I 42. Cu scurteica de atlaz Face multora-n necaz. TEODORESCU, P. P. 314. ◊ Fig. Luna plutește bălaie... Pe-un nor de atlaz. MACEDONSKI, O. I 15. – Variantă: atlas (G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 103, BĂLCESCU, O. I 17) s. n.

ATLÁZ, atlazuri, s. n. Țesătură de mătase cu un sistem de împletire a firelor care îi dă un luciu și un desen special, pe o singură față. [Var.: atlás s. n.] – Tc. atlaz.

ATLÁZ ~uri n. Țesătură cu o față lucioasă, folosită la căptușirea hainelor groase. /<turc. atlas

atlaz n. stofă de mătase fină si lucie: anteriu de atlaz vișiniu FIL. [Turc. ATLAZ].

atláz n., pl. urĭ (turc. atlaz, d. ar. atlas; ngr. atlázi, bg. sîrb. atlaz). Satin. – În est vulg. aclaz.

ATLÁS1 s. n. v. atlaz.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

atlaz (țesătură) (a-tlaz) s. n., (sorturi) pl. atlazuri

atláz (țesătură) s. n. (sil. -tlaz), (sorturi) pl. atlázuri

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

atláz (atlázuri), s. n. – Satin. – Var. atlas, aclaz.Mr. atlaze. Tc. atlaz, din arab. atlas (Șeineanu, II, 28, Lokotsch 131); cf. ngr. ἀτλάζι, bg. atlaz. Apare din sec. XVI.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Atlas – rege legendar al Mauritaniei. Refuzînd să-l găzduiască pe Perseu, acesta, plin de mînie, i-a arătat capul înspăimîntător al Meduzei. În clipa aceea, Atlas se refăcu în munte: barba și părul se transformară în păduri, mîinile și picioarele în stînci, iar capul într-un pisc înălțat până la cer. Mitografii l-au imaginat pe acest uriaș, susținînd pe umerii lui întreaga boltă cerească. De aceea, comparația este folosită pentru cineva care trebuie să ducă în spinare sarcini foarte grele. Heine are o poezie care începe astfel: „Un jalnic Atlas sînt și eu! / O lume / Întreaga lume-a chinului o port”. În Scrisoarea I, Eminescu, zugrăvind pe bătrînul dascăl care ține „universul fără margini în degetul lui mic”, îi întregește portretul cu următoarele versuri: „Precum Atlas în vechime sprijinea cerul pe umăr, Așa el sprijină lumea și vecia într-un număr…” MIT.

Intrare: atlaz
  • silabație: a-tlaz info
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • atlaz
  • atlazul
  • atlazu‑
plural
  • atlazuri
  • atlazurile
genitiv-dativ singular
  • atlaz
  • atlazului
plural
  • atlazuri
  • atlazurilor
vocativ singular
plural
atlas2 (pl. -uri) substantiv neutru
  • silabație: a-tlas info
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • atlas
  • atlasul
  • atlasu‑
plural
  • atlasuri
  • atlasurile
genitiv-dativ singular
  • atlas
  • atlasului
plural
  • atlasuri
  • atlasurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aclaz
  • aclazul
plural
  • aclazuri
  • aclazurile
genitiv-dativ singular
  • aclaz
  • aclazului
plural
  • aclazuri
  • aclazurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

atlaz, atlazurisubstantiv neutru

  • 1. Țesătură pentru căptușeli și fețe de plapumă, mai groasă decât satinul, cu un sistem de împletire a firelor care-i dă un luciu și un desen special, pe o singură față. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Un sînge purpuriu văpsi pielea lui lucie ca atlazul. NEGRUZZI, S. I 42. DLRLC
    • format_quote Cu scurteica de atlaz Face multora-n necaz. TEODORESCU, P. P. 314. DLRLC
    • format_quote figurat Luna plutește bălaie... Pe-un nor de atlaz. MACEDONSKI, O. I 15. DLRLC
  • 2. Sortiment dintr-o astfel de țesătură. DEX '09
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.