atașare sf [At: DA / Pl: ~șări / E: atașa] 1 Alăturare. 2 Alipire. 3 Legare. 4 Proces de stabilire a unei legături sufletești Si: (rar) atașat¹ (4). 5 Îndrăgostire.

ATAȘARE S. f. Acțiunea de a atașa; alipire.

ATAȘARE s. f. Acțiunea de a (se) atașa.

ATAȘARE s.f. Acțiunea de a (se) atașa și rezultatul ei. [< atașa].

ATAȘA, atașez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) alătura (vremelnic) de ceva sau de cineva. 2. Refl. Fig. A se lega sufletește de cineva sau de ceva. – Din fr. attacher.

atașa [At: DA / Pzi: ~șez / E: fr attacher] 1 vt A alătura. 2 vt A alipi. 3 vt A lega. 4 vr (Fig) A se lega sufletește de ceva. 5 vr (Fig) A se îndrăgosti.

*ATAȘA (-șez) I. vb. tr. 1 A alipi, a uni strîns: o prietenie veche îi atașază pe unul de altul ¶ 2 A alipi la un serviciu, la o slujbă: l-am atașat ca secretar. II. vb. refl. 1 A se alipi, a prinde iubire de cineva: copila s’a atașat foarte mult de doica ei ¶ 2 A se alipi pe lîngă cineva spre a-l servi cu trup și suflet, cu tot devotamentul [fr. attacher].

*ATAȘAT I. adj. p. ATAȘA ¶¶ contr. NEATAȘAT. II. sm. ⏲ ~ de ambasadă, agent diplomatic care servește în străinătate sub ordinele ambasadorului sau ale ministrului plenipotențiar; ~ militar, ~ comercial, specialiști alipiți pe lîngă ambasadă spre a observa chestiunile care interesează Statul său.

ATAȘA, atașez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) alătura (vremelnic) de ceva sau de cineva. 2. Refl. Fig. A se lega sufletește de cineva sau ceva. – Din fr. attacher.

ATAȘA, atașez, vb. I. 1. Tranz. A alătura (vremelnic), printr-o legătură mai mult sau mai puțin solidă, pe cineva sau ceva de, la sau pe lîngă cineva sau ceva. Mecanicul a atașat locomotiva la tren. Am atașat decontul la raport. ◊ Eram căprar, atașat ca instructor la compania a zecea. SADOVEANU, O. VI 193. Aceleași pietre teșite... au fost adoptate, pentru același sfîrșit, în armata romană și lăsate pe seama ostașilor atașați pe lîngă legiuni, în calitate de... azvîrlitori de pietre. ODOBESCU, S. II 145. 2. Refl. A se lega sufletește de cineva sau de ceva. Educatoarea s-a atașat de copii. ▭ Trebuie să veghem ca în fruntea gospodăriilor colective și întovărășirilor din Republica noastră să stea oameni cinstiți, oameni ai muncii atașați cu trup și suflet regimului democrat-popular, cauzei socialismului. GHEORGHIU-DEJ, GOSP. AGR. 16.

ATAȘA, atașez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) alătura (vremelnic) de ceva sau de cineva. 2. Refl. Fig. A se lega sufletește de cineva sau ceva. – Fr. attacher.

ATAȘA vb. I. 1. tr., refl. A (se) alătura. 2. refl. (Fig.) A prinde dragoste pentru cineva sau ceva, a căpăta o afecțiune pentru cineva. [P.i. -șez, 4 -șăm, ger. -șînd. / < fr. attacher].

ATAȘA vb. I. tr., refl. a (se) alătura. II. refl. (fig.) a se lega sufletește de ceva sau de cineva. (< fr. attacher)

A SE ATAȘA mă ~ez intranz. 1) A se alătura temporar. 2) A se apropia sufletește; a se lega printr-un atașament. /<fr. attacher

A ATAȘA ~ez tranz. A face să se atașeze. /<fr. attacher

atașà v. a alipi, a alătura (= fr. attacher).

*atașéz v. tr. (fr. attacher. V. detașez). Barb. Alipesc, alătur. V. refl. Fig. Mă alipesc, prind simpatie.

atașare s. f., g.-d. art. atașării; pl. atașări

atașare s. f., g.-d. art. atașării; pl. atașări

atașare s. f., g.-d. art. atașării; pl. atașări

atașare, pl. atașări

atașa (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. atașez, 3 atașează, 1 pl. atașăm; conj. prez. 1 sg. să atașez, 3 să atașeze; ger. atașând

atașa (a ~) vb., ind. prez. 3 atașează, 1 pl. atașăm; conj. prez. 3 să atașeze; ger. atașând

atașa vb., ind. prez. 1 sg. atașez, 3 sg. și pl. atașează, 1 pl. atașăm; conj. prez. 3 sg. și pl. atașeze; ger. atașând

atașa (ind. prez. 3 sg. și pl. atașează, 1 pl. atașăm, ger. atașînd)

atașa (atașez, atașat), vb. – 1. A adăuga, a alătura. – 2. A se lega sufletește, a îndrăgi. Fr. attacher. – Der. (din fr.) atașat, s. m.; atașament, s. n. Cf. detașa.

ATAȘA vb. 1. v. anexa. 2. a alipi, a anexa, a încorpora, (înv.) a întrupa, a lipi. (~ un teritoriu străin.) *3. (fig.) a se apropia, a se lega. (M-am ~ mult de acest copil.)

ATAȘA vb. 1. a (se) alătura, a (se) anexa. (~ la memoriu actele necesare.) 2. a alipi, a anexa, a încorpora, (înv.) a întrupa, a lipi. (~ un teritoriu străin.) 3.* (fig.) a se apropia, a se lega. (M-am ~ mult de acest copil.)

A (se) atașa ≠ a (se) detașa