13 definiții pentru atașabil


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

atașábil, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~i, ~e / E: atașa + -bil] 1 Care poate fi atașat. 2 (Fig) Care se leagă sufletește ușor. 3 (Fig) Sociabil.

ATAȘÁBIL, -Ă, atașabili, -e, adj. Care poate fi atașat; fig. sociabil. -Atașa + suf. -bil.

ATAȘÁBIL, -Ă, atașabili, -e, adj. Care poate fi atașat; fig. sociabil. – Atașa + suf. -bil.

ATAȘÁBIL, -Ă, atașabili, -e, adj. Care poate fi atașat.

ATAȘÁBIL, -Ă, atașabili, -e, adj. Care poate fi atașat; fig. prietenos, sociabil. – Din atașa + suf. -bil.

ATAȘÁBIL, -Ă adj. Care poate fi atașat; (fig.) prietenos, sociabil. [Cf. fr. attachable].

ATAȘÁBIL, -Ă adj. care poate fi atașat; (fig.) sociabil. (< fr. attachable)

ATAȘÁBIL ~ă (~i, ~e) 1) Care poate fi atașat. 2) fig. Care este sociabil, prietenos. /a atașa + suf. ~bil


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

atașábil adj. m., pl. atașábili; f. atașábilă, pl. atașábile

atașábil adj. m., pl. atașábili; f. sg. atașábilă, pl. atașábile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ATAȘÁBIL adj. v. sociabil.

ATAȘABIL adj. sociabil. (Om ~.)

Atașabil ≠ detașabil, detașare[1]

  1. Fiind substantiv, detașare nu poate avea antonim un adjectiv. — Ladislau Strifler
Intrare: atașabil
atașabil adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • atașabil
  • atașabilul
  • atașabilu‑
  • atașabilă
  • atașabila
plural
  • atașabili
  • atașabilii
  • atașabile
  • atașabilele
genitiv-dativ singular
  • atașabil
  • atașabilului
  • atașabile
  • atașabilei
plural
  • atașabili
  • atașabililor
  • atașabile
  • atașabilelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

atașabil

etimologie:

  • Atașa + sufix -bil.
    surse: DEX '98 DN