7 definiții pentru asociativitate
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ASOCIATIVITÁTE s. f. Proprietatea unei operații matematice de a fi asociativă (2). [Pr.: -cí-a-] – Din fr. associativité.
asociativitate sf [At: DN3 / P: ~ci-a~ / Pl: ~tăți / E: fr associativité] 1 Proprietate a memoriei de a fi asociativă (2). 2 Proprietate a unei operații matematice de a fi asociativă (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ASOCIATIVITÁTE s. f. Proprietatea unei operații matematice de a fi asociativă (2). [Pr.: -ci-a-] – Din fr. associativité.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
ASOCIATIVITÁTE s.f. Proprietate a unei operații matematice sau a unei legi de compunere de a fi asociativă. [Pron. ci-a-. / cf. fr. associativité].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ASOCIATIVITÁTE s. f. 1. capacitate de asociere. 2. (mat.) proprietate a unei operații (adunare, înmulțire) de a fi asociativă. ◊ proprietate a unui element de a se asocia cu un altul, asemănător sau diferit. (< fr. associativité)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
asociativitate (-ci-a-) s. f., g.-d. art. asociativității
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
asociativitáte s. f. (sil. -ci-a-), g.-d. art. asociativității
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: -ci-a-
| substantiv feminin (F117) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
asociativitatesubstantiv feminin
- 1. Capacitate de asociere. MDN '00
-
etimologie:
- associativité DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.