9 definiții pentru ască

ÁSCĂ, asce, s. f. Celulă producătoare și purtătoare de spori interni, specifică unor ciuperci. – Din fr. asque.

ÁSCĂ, asce, s. f. Celulă producătoare și purtătoare de spori interni, specifică unor ciuperci. – Din fr. asque.

ÁSCĂ s. f. Celulă producătoare și purtătoare de spori interni, specifică unor ciuperci. – Fr. asque (< gr.).

áscă s. f., g.-d. art. áscei; pl. ásce

áscă s. f., g.-d. art. áscei; pl. ásce

áscă sf [At: ENC. AGR. / Pl: asce / E: fr asque] (Bot) Celulă-mamă în formă de măciucă sau de sac alungit, producătoare și purtătoare de spori interni la unele ciuperci.

ÁSCĂ s.f. Celulă producătoare și purtătoare de spori interni, specifică unor ciuperci. [Pl. -ce. / < fr. asque, cf. gr. askos – burduf].

ÁSCĂ s. f. organ sporifer intern, la unele ciuperci. (< fr. asque, gr. askos)

ÁSCĂ ~ce f. Celulă în care se formează sporii la unele ciuperci. /<fr. asque

Intrare: ască
substantiv feminin (F10)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ască asca
plural asce ascele
genitiv-dativ singular asce ascei
plural asce ascelor
vocativ singular
plural