8 definiții pentru ască


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

áscă sf [At: ENC. AGR. / Pl: asce / E: fr asque] (Bot) Celulă-mamă în formă de măciucă sau de sac alungit, producătoare și purtătoare de spori interni la unele ciuperci.

ÁSCĂ, asce, s. f. Celulă producătoare și purtătoare de spori interni, specifică unor ciuperci. – Din fr. asque.

ÁSCĂ, asce, s. f. Celulă producătoare și purtătoare de spori interni, specifică unor ciuperci. – Din fr. asque.

ÁSCĂ s. f. Celulă producătoare și purtătoare de spori interni, specifică unor ciuperci. – Fr. asque (< gr.).

ÁSCĂ s.f. Celulă producătoare și purtătoare de spori interni, specifică unor ciuperci. [Pl. -ce. / < fr. asque, cf. gr. askos – burduf].

ÁSCĂ s. f. organ sporifer intern, la unele ciuperci. (< fr. asque, gr. askos)

ÁSCĂ ~ce f. Celulă în care se formează sporii la unele ciuperci. /<fr. asque


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

áscă s. f., g.-d. art. áscei; pl. ásce

áscă s. f., g.-d. art. áscei; pl. ásce

Intrare: ască
substantiv feminin (F10)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ască
  • asca
plural
  • asce
  • ascele
genitiv-dativ singular
  • asce
  • ascei
plural
  • asce
  • ascelor
vocativ singular
plural

ască

  • 1. Celulă producătoare și purtătoare de spori interni, specifică unor ciuperci.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: