ARTISTIC adj. 1. v. literar. 2. iscusit, măiestrit, meșteșugit, (rar) măiestru. (O broderie ~.)

ADEVĂRUL LITERAR ȘI ARTISTIC, supliment săptămînal al ziarului „Adevărul”, apărut la București, între anii 1920 și 1939. Continuator al programului suplimentelor anterioare.

IMAGINE ARTISTICĂ (< lat. imago; cf. fr. image) Produs al imaginației și avînd valoare estetică. În general, poate fi considerată forma concretă a unei idei artistice. Termen sinonim uneori cu opera de artă în totalitatea ei. În imaginea artistică nu se pierde caracterul concret, senzorial, al fenomenelor și de aceea se adresează îndeosebi sensibilității noastre, spre deosebire de noțiunile științifice care se adresează rațiunii, intelectului. În pictură, în sculptură, în muzică, în arhitectură, în literatură, ca manifestări de artă, se pătrunde prin mijlocirea imaginilor artistice. Fiecare artă are un material propriu din carc-și plăsmuiește imaginile. „Orice imagine artistică trebuie să capete a întrupare materială. Formele acestor întrupări sînt deosebite de la o artă la alta. Sculptorul întrupează imaginea în forma materială, corporală, a statuii, pictorul creează cu ajutorul culorilor, pe o suprafață plană, o iluzie a realității, perceptibilă vizual, scriitorul își fixează imaginile în cuvinte, cu ajutorul limbii etc.” Imaginile literare sînt deci imagini verbale, adică imagini exprimate prin cuvînt. Cuvîntul este materialul de construcție al imaginii literare și conține, prin natura sa, elemente de expresivitate, prin care este transmisă imaginea. De pildă, G. Coșbuc, pentru a crea tabloul din poezia sa Vara, s-a folosit de imaginație, adunînd în cîteva imagini concrete, vii, cele mai puternice impresii pe care le trăise în verile petrecute în mijlocul naturii plaiurilor noastre. Ex. Priveam fără de țintă-n sus, Într-o sălbatecă splendoare, Vedeam Ceahlăul la apus, Departe-n zări albastre dus, Un uriaș cu fruntea-n soare De pază țării noastre pus. Și ca o taină călătoare, Un nor cu muntele vecin Plutea-ntr-acest imens senin Și n-avea aripi să mai zboare! Și tot văzduhul era plin De cîntece ciripitoare.

ARTISTIC, -Ă adj. (cf. fr. artistique, it. artistico): în sintagmele expresie artistică, limbaj artistic și stil artistic (v.).

literar-artistic adj. n., f. sg. literar-artistică; pl. f. și n. literar-artistice

!literar-artistic adj. m., pl. literar-artistici; f. literar-artistică, pl. literar-artistice

literar-artistic adj. m., pl. literar-artistici; f. literar-artistică, pl. literar-artistice

artistic adj. m., pl. artistici; f. sg. artistică, pl. artistice

artistic adj. m., pl. artistici; f. artistică, pl. artistice

artistic, ~ă [At: MAIORESCU, CR. II, 182 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr artiste, lat artista] 1-2 a Care aparține artei sau artiștilor. 3-4 a Referitor la artă sau artiști. 5 a Din domeniul artei. 6-7 a, av Executat cu artă Si: (pop) măiestrit.

artistic adj. m., pl. artistici; f. artistică, pl. artistice

cultural-artistic, -ă adj. (Acțiune) cu specific cultural și artistic ◊ „Însoțind elevii pe itinerariul cultural-artistic al vacanței.” I.B. 24 XII 70 p. 1. ◊ „La Sarmizegetusa a avut loc o nouă etapă a ștafetei cultural-artistice devenită tradițională în județul Hunedoara.” R.l. 16 IV 75 p. 2. ◊ „În cel de al 24-lea an de activitate, Casa pionierilor din Constanța funcționează cu 44 de cercuri științifico-tehnice, cultural-artistice, sportiv-turistice etc.” R.l. 25 III 76 p. 5 (din cultural + artistic)

*artístic, -ă adj. (fr. artistique, it. artistico). De artă. Adv. Cu artă.

artistic a. 1. privitor la arte; 2. făcut cu artă. ║ adv. într’un mod artistic.

ARTISTIC ~că (~ci, ~ce) și substantival Care ține de artă; propriu artei. /<fr. artistique

ARTISTIC, -Ă adj. referitor la artă, de artă. ◊ (și adv.) făcut cu artă, cu talent. (< fr. artistique)

ARTISTIC, -Ă adj. Referitor la artă, de artă. ♦ Făcut cu artă, cu măiestrie. [Cf. fr. artistique, it. artistico].

ARTISTIC, -Ă, artistici, -e, adj. Care aparține artei, privitor la artă. ♦ (Adesea adverbial) Executat cu artă, cu talent. – Fr. artistique.

ARTISTIC, -Ă, artistici, -e, adj. Care ține de artă sau se referă la artă. Crearea fondului literar pentru încurajarea scriitorilor și crearea de condiții favorabile creației artistice, muzicale și în domeniul artelor plastice, premii substanțiale literare și științifice acordate în cadrul Academiei Republicii Populare Romîne au creat un important stimulent și au dat rezultate încurajatoare în domeniul creării unei culturi noi, socialiste, în țara noastră. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 396. ◊ Măiestrie artistică v. măiestrie. ♦ Executat cu artă, cu pricepere, cu talent, corespunzător gustului estetic. Dansul e în adevăr o artă... Firește, este un dans artistic. CAMIL PETRESCU, T. II 118. ◊ (Adverbial) O lucrare executată artistic.

*ARTISTIC adj. Privitor la arte, cu însușiri pentru artă, lucrat cu artă: preocupațiuni ~e; are o fire ~ă [fr.].

ARTISTIC adj. 1. beletristic, literar. (Opere ~ și opere științifice.) 2. iscusit, măiestrit, meșteșugit, (rar) măiestru. (O broderie ~.)