opțiuni

13 definiții pentru armurier


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

armuriér sm [At: DA / P: ~ri-er / V: (rar) -rar2 / Pl: ~i / E: fr armurier] 1-3 Persoană care vinde (sau fabrică, repară) arme (de foc). 4 Persoană însărcinată cu păstrarea și întreținerea armamentului într-o unitate militară.

ARMURIÉR, armurieri, s. m. Persoană care fabrică, repară sau vinde arme (de foc). ♦ Persoană însărcinată în trecut cu păstrarea și cu întreținerea armamentului într-o unitate militară. [Pr.: -ri-er] – Din fr. armurier.

ARMURIÉR, armurieri, s. m. Persoană care fabrică, repară sau vinde arme (de foc). ♦ Persoană însărcinată în trecut cu păstrarea și cu întreținerea armamentului într-o unitate militară. [Pr.: -ri-er] – Din fr. armurier.

ARMURIÉR, armurieri, s. m. Meseriaș care repară și întreține armele de foc. ♦ (Învechit) Persoană însărcinată cu păstrarea și întreținerea armamentului într-o subunitate sau unitate militară. Armurierul regimentului. – Pronunțat: -ri-er.

ARMURIÉR, armurieri, s. m. Persoană care fabrică, repară sau vinde arme de foc. ♦ (Înv.) Persoană însărcinată cu păstrarea și întreținerea armamentului într-o unitate militară. [Pr.: -ri-er] – Fr. armurier.

ARMURIÉR s.m. Cel ce fabrică, repară sau vinde arme de foc. [Pron. -ri-er. / < fr. armurier].

ARMURIÉR s. m. cel care fabrică, repară sau vinde arme (de foc). ◊ (maistru militar) specialist în verificarea și repararea armamentului. (< fr. armurier)

ARMURIÉR ~i m. Persoană care fabrică, repară sau vinde arme de foc. [Sil. -ri-er] /<fr. armurier

armurier m. fabricant sau neguțător de arme.

*armurier m. (fr. armurier). Fabricant saŭ vînzător de arme.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

armuriér (-ri-er) s. m., pl. armuriéri

armuriér s. m. (sil. -ri-er), pl. armuriéri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ARMURIÉR s. (înv.) sinețar, tufecciu. (~ul face, repară sau vinde arme.)

ARMURIER s. (înv.) sinețar, tufecciu. (~ face, repară sau vinde arme.)

Intrare: armurier
  • silabație: -ri-er
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • armurier
  • armurierul
  • armurieru‑
plural
  • armurieri
  • armurierii
genitiv-dativ singular
  • armurier
  • armurierului
plural
  • armurieri
  • armurierilor
vocativ singular
  • armurierule
  • armuriere
plural
  • armurierilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

armurier

  • 1. Persoană care fabrică, repară sau vinde arme (de foc).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: sinețar tufecciu
    • 1.1. Persoană însărcinată în trecut cu păstrarea și cu întreținerea armamentului într-o unitate militară.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00 un exemplu
      exemple
      • Armurierul regimentului.
        surse: DLRLC

etimologie: