2 intrări

13 definiții

aritmíe sf [At: DICȚ. / Pl: ~ii / E: fr arythmie] 1 (Înv) Dereglare a ritmului de funcționare a unui organ. 2 (Med) Tulburare în activitatea inimii, manifestată prin dereglarea ritmului și a intensității contracțiilor mușchiului cardiac.

ARITMÍE s. f. (Med.) Tulburare în activitatea inimii, care se manifestă prin inegalitatea numărului, ritmului și intensității contracțiilor mușchiului cardiac. – Din fr. arythmie.

ARITMÍE s. f. (Med.) Tulburare în activitatea inimii, care se manifestă prin inegalitatea numărului, ritmului și intensității contracțiilor mușchiului cardiac. – Din fr. arythmie.

ARITMÍE s. f. (Med.; uneori determinat prin «cardiacă» sau «a inimii») Modificare a ritmului normal al inimii.

ARITMÍE s. f. Modificare a ritmului normal al inimii. – Fr. arythmie (< gr.).

aritmíe s. f., art. aritmía, g.-d. aritmíi, art. aritmíei

aritmíe s. f., art. aritmía, g.-d. art. aritmíei; pl. aritmíi

ARITMÍE s.f. 1. Lipsă de ritm, neregularitate în succesiunea silabelor accentuate ale unui vers. 2. Tulburare a ritmului normal al inimii. [Gen. -iei. / < fr. arythmie].

-ARITMÍE2 elem. aritm(o)-.

ARITMÍE1 s. f. 1. lipsă de ritm, neregularitate în succesiunea silabelor accentuate ale unui vers. 2. tulburare a ritmului cardiac. (< fr. arythmie)

ARITMÍE f. Boală caracterizată prin tulburarea ritmului normal al inimii. [G.-D. aritmiei] /<fr. arythmie

ARITM(O)-, -ARÍTM, -ARITMÍE elem. „număr”. (< fr. arithm/o/-, -arithme, -arithmie. cf. gr. arithmos)

Intrare: aritmie (subst.)
aritmie (subst.)
substantiv feminin (F134) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular aritmie aritmia
plural
genitiv-dativ singular aritmii aritmiei
plural
vocativ singular
plural
aritmie (subst.) substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: Ortografic, DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular aritmie aritmia
plural aritmii aritmiile
genitiv-dativ singular aritmii aritmiei
plural aritmii aritmiilor
vocativ singular
plural
Intrare: aritmie (suf.)
aritmie (suf.)
sufix (I7-S)