11 definiții pentru ariceală


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ARICEÁLĂ, ariceli, s. f. 1. Boală de piele la cai și la unele vite cornute, manifestată prin inflamarea pielii de la chișiță. 2. Boală a viței-de-vie, constând în apariția unor umflături noduroase pe părțile lemnoase ale plantei. – Arici2 + suf. -eală.

aricea sf [At: (sec. XVIII) ap. HEM 1642 / Pl: ~eli / E: arici + -eală] 1 Boală de piele la cai și la unele vite cornute, manifestată prin inflamarea pielii la chișiță Si: arici, aricit2, aricitură. 2 Boală a viței de vie, manifestată prin apariția de umflături noduroase pe părțile lemnoase ale plantei.

ARICEÁLĂ, ariceli, s. f. 1. Boală de piele la cai și la unele vite cornute, manifestată prin inflamarea pielii de la chișiță. 2. Boală a viței de vie, costând în apariția unor umflături noduroase pe părțile lemnoase ale plantei. – Arici2 + suf. -eală.

ARICEÁLĂ s. f. Boală a vitelor și mai ales a cailor, care se manifestă printr-o erupție pustuloasă la încheietura de jos a picioarelor, lîngă copită. Caii pot face ariceală dacă nu-i speli. V. ROM. martie 1952, 167. Eu rămîn unde sînt rînduit, la odăi, să stricnesc caii ori să-i curăț de ariceală. SADOVEANU, F. J. 572.

ARICEÁLĂ f. 1) Boală a vitelor (mai ales la cai) caracterizată prin inflamarea pielii de la încheietura piciorului, deasupra copitei. 2) Boală a viței de vie care se manifestă prin apariția unor umflături pe partea lemnoasă. /arici + suf. ~eală

ariceálă f., pl. elĭ (d. aricĭ). O boala de vite (numita și aricĭ) care atacă copitele și se prinde și de pelea omuluĭ făcîndu-ĭ-o ca pelea de aricĭ. O boală de plante numită și tăcĭune.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ariceálă s. f., g.-d. art. aricélii; pl. aricéli

ariceálă s. f., g.-d. art. aricélii; pl. aricéli


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ARICEÁLĂ s. (MED. VET.) (pop.) arici. (~ cailor.)

ARICEA s. (MED. VET.) (pop.) arici. (~ cailor.)

Intrare: ariceală
ariceală substantiv feminin
substantiv feminin (F57)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aricea
  • ariceala
plural
  • ariceli
  • aricelile
genitiv-dativ singular
  • ariceli
  • aricelii
plural
  • ariceli
  • aricelilor
vocativ singular
plural

ariceală

  • 1. Boală de piele la cai și la unele vite cornute, manifestată prin inflamarea pielii de la chișiță.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: arici (animal) 2 exemple
    exemple
    • Caii pot face ariceală dacă nu-i speli. V. ROM. martie 1952, 167.
      surse: DLRLC
    • Eu rămîn unde sînt rînduit, la odăi, să stricnesc caii ori să-i curăț de ariceală. SADOVEANU, F. J. 572.
      surse: DLRLC
  • 2. Boală a viței-de-vie, constând în apariția unor umflături noduroase pe părțile lemnoase ale plantei.
    surse: DEX '09

etimologie:

  • Arici + sufix -eală.
    surse: DEX '09 DEX '98