12 definiții pentru arhistrateg arhistratig


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ARHISTRATÉG, arhistrategi, s. m. Comandant suprem al armatei în Grecia antică. – Din fr. archistratège.

arhistrateg sm [At: DOSOFTEI, V. S. 25/21 / V: (înv) ~tig / Pl: ~egi / E: fr archistratège] 1 (Spc; îf ~tig) Arhanghel (1). 2 (Îvr) Comandant suprem al armatei în timp de război Si: generalisim. 3 (Îvr) General comandant al unei armate. 4 (În Grecia antică) Comandantul suprem al armatei.

ARHISTRATÉG, arhistrategi, s. m. Comandant suprem al armatei la Grecia antică. – După fr. archistratège.

ARHISTRATÉG s.m. (În Grecia antică) Comandant suprem al armatei. [< fr. archistratège, cf. gr. archistrategos].

ARHISTRATÉG s. m. (în Grecia antică) comandant suprem al armatei. (< fr. archistratège, gr. arkhistrategos)

arhistratig sm vz arhistrateg

arhistrátig m. (ngr. arhistrátigos. V. strateg). Vechĭ. Generalisim.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!arhistratég (-his-tra-/-hi-stra-) s. m., pl. arhistratégi

arhistratég s. m. (sil. mf. -stra-), pl. arhistratégi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ARHISTRÁTIG s. v. arhanghel, generalisim.

arhistratig s. v. ARHANGHEL. GENERALISIM.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

arhistratég, arhistrategi s. m. 1. Comandant suprem în Grecia antică. 2. Spec. Calificativ dat arhanghelilor Mihail și Gavril, căpeteniile îngerilor. [Var.: (înv.) arhistratíg s. m.] – Din gr. arhistratigos, sl. arhistratigŭ, fr. archistratège.

Intrare: arhistrateg
  • silabație: ar-his-tra-teg, ar-hi-stra-teg
substantiv masculin (M14)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arhistrateg
  • arhistrategul
  • arhistrategu‑
plural
  • arhistrategi
  • arhistrategii
genitiv-dativ singular
  • arhistrateg
  • arhistrategului
plural
  • arhistrategi
  • arhistrategilor
vocativ singular
  • arhistrategule
  • arhistratege
plural
  • arhistrategilor
substantiv masculin (M14)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arhistratig
  • arhistratigul
  • arhistratigu‑
plural
  • arhistratigi
  • arhistratigii
genitiv-dativ singular
  • arhistratig
  • arhistratigului
plural
  • arhistratigi
  • arhistratigilor
vocativ singular
  • arhistratigule
  • arhistratige
plural
  • arhistratigilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

arhistrateg arhistratig

etimologie: