19 definiții pentru argumentație argumentațiune

argumentáție sf [At: (a. 1855) URICARIUL V, 198/ V: (înv) -iune / Pl: ~ii / E: fr argumentation, lat argumentatio, -onis] 1 (Ret) Tehnicile folosite pentru a convinge un auditoriu. 2 Discurs (sau text) persuasiv Si: argumentare (3).

ARGUMENTÁȚIE, argumentații, s. f. Argumentare. [Var.: (înv.) argumentațiune s. f.] – Din fr. argumentation, lat. argumentatio, -onis.

ARGUMENTÁȚIE, argumentații, s. f. Argumentare. [Var.: (înv.) argumentațiúne s. f.] – Din fr. argumentation, lat. argumentatio, -onis.

ARGUMENTÁȚIE, argumentații, s. f. Argumentare. Argumentație bine susținută. - Pronunțat: -ți-e. – Variantă: (învechit) argumentațiúne (MACEDONSKI, O. IV 129) s. f.

ARGUMENTÁȚIE, argumentații, s. f. Argumentare. [Var.: (înv.) argumentațiúne s. f.] – Fr. argumentation (lat. lit. argumentatio, -onis).

argumentáție (-ți-e) s. f., art. argumentáția (-ți-a), g.-d. art. argumentáției; pl. argumentáții, art. argumentáțiile (-ți-i-)

argumentáție s. f. (sil. -ți-e), art. argumentáția (sil. -ți-a), g.-d. art. argumentáției; pl. argumentáții, art. argumentáțiile (sil. -ți-i-)

ARGUMENTÁȚIE s. v. demonstrare.

ARGUMENTÁȚIE s.f. Argumentare. [Gen. -iei, var. argumentațiune s.f. / cf. fr. argumentation, lat. argumentatio].

ARGUMENTÁȚIE s. f. totalitatea argumentelor aduse pentru a dovedi ceva. (< fr. argumentation, lat. argumentatio)

ARGUMENTÁȚIE ~i f. Totalitate de argumente aduse pentru a demonstra ceva. [G.-D. argumentației] /<lat. argumentatio, ~onis, fr. argumentation

argumentațiúne sf vz argumentație

ARGUMENTAȚIÚNE s. f. v. argumentație.

ARGUMENTAȚIÚNE s. f. v. argumentație.

ARGUMENTAȚIÚNE s. f. v. argumentație.

ARGUMENTAȚIÚNE s. f. v. argumentație.

ARGUMENTAȚIÚNE s.f. v. argumentație.

*argumentațiúne f. (lat. argumentátio, -ónis). Acțiunea de a argumenta. – Și -áție și -áre.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ARGUMENTÁȚIE s. argumentare, demonstrare. (~ celor susținute.)

Intrare: argumentație
argumentație substantiv feminin
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular argumentație argumentația
plural argumentații argumentațiile
genitiv-dativ singular argumentații argumentației
plural argumentații argumentațiilor
vocativ singular
plural
argumentațiune
substantiv feminin (F107) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular argumentațiune argumentațiunea
plural argumentațiuni argumentațiunile
genitiv-dativ singular argumentațiuni argumentațiunii
plural argumentațiuni argumentațiunilor
vocativ singular
plural