11 definiții pentru arestantă
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ARESTANT, -Ă, arestanți, -te, s. m. și f. (Înv.) Arestat. – Din germ. Arrestant.
ARESTANT, -Ă, arestanți, -te, s. m. și f. (Înv.) Arestat. – Din germ. Arrestant.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
arestant, ~ă smf, a [At: NEGRUZZI, C. 312 / Pl: ~nți, ~e / E: ger Arrestant] (Înv) 1-2 Arestat2 (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*ARESTANT sm., *ARESTANTĂ (pl. -ante) sf. Acela (aceea) care este arestat(ă) [germ.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
ARESTANT, -Ă, arestanți, -te, s. m. și f. (învechit) Persoană care a fost arestată, închisă; arestat, deținut. Un convoi de soldați era însărcinat a conduce la închisoarea Snagovului o sumă destul de însemnată de arestanți. ODOBESCU, S. I 386. Acel arestant era băiatul pe care cîțiva ani îndărăt îl scosesem din mîinile fiorosului Sotea. GHICA, S. A. 140.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ARESTANT, -Ă, arestanți, -te, s. m. și f. (Înv.) Arestat, deținut. – Germ. Arrestant.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
*arestánt, -ă s. (rus. [d. germ.] arestant. Cp. cu adresant). Cel care e ținut arestat, deținut.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
arestantă (înv.) s. f., g.-d. art. arestantei; pl. arestante
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
arestantă (înv.) s. f., g.-d. art. arestantei; pl. arestante
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
arestantă s. f., pl. arestante
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ARESTANT s. v. arestat, deținut, întemnițat, prizonier.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
arestant s. v. ARESTAT. DEȚINUT. ÎNTEMNIȚAT. PRIZONIER.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
arestant, arestanțisubstantiv masculin arestantă, arestantesubstantiv feminin
- 1. Arestat, deținut, prizonier, întemnițat. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: arestat deținut prizonier întemnițat
- Un convoi de soldați era însărcinat a conduce la închisoarea Snagovului o sumă destul de însemnată de arestanți. ODOBESCU, S. I 386. DLRLC
- Acel arestant era băiatul pe care cîțiva ani îndărăt îl scosesem din mîinile fiorosului Sotea. GHICA, S. A. 140. DLRLC
-
etimologie:
- Arrestant DEX '98 DEX '09