3 intrări

22 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ARDELEÁNĂ, ardelene, s. f. (Mai ales articulat) Numele unui dans popular din Ardeal. Să jucăm ardeleana.

ARDELEÁN, -Ă, ardeleni, -e, s. m., s. f., adj. 1. S. m. Persoană originară sau locuitor din Ardeal; transilvănean. 2. Adj. Care aparține Ardealului sau ardelenilor (1), privitor la Ardeal sau la ardeleni; transilvănean, ardelenesc. 3. S. f. art. Numele unui dans popular din Ardeal; melodie după care se execută acest dans; ardeleneasca. – Ardeal (n. pr.) + suf. -ean.

ardelean, ~ă [At: (a. 1639) ap. HEM 1521 / Pl: ~leni, ~lene / E: Ardeal + -ean(ă)] 1-2 smf, a (Persoană) din Ardeal Si: transilvănean, (Îrg) ardevan. 3-4 smf, a (Român) originar din Ardeal. 5 smp Populație care locuiește în Ardeal. 6 a Care aparține Ardealului. 7 a Care aparține ardelenilor (5). 8 a Referitor la Ardeal. 9 a Privitor la ardeleni (5). 10 a Care este specific Ardealului. 11 a Care este caracteristic ardelenilor (5). 12 a Care provine din Ardeal. 13 a Care provine de la ardeleni (5). 14 sfa (Reg) Dans popular de perechi cu ritm viu, originar din Ardeal Si: (reg) ardeleanca (5), ardeleneasca (6), abrudeana, hațegana, lugojana, someșana, (rar) ardelenește (4). 15 sfa Melodia după care se dansează ardeleana (14).

ARDELEÁN, -Ă, ardeleni, -e, subst., adj. 1. S. m. și f. Persoană (originară) din Ardeal; transilvănean. 2. Adj. Care aparține Ardealului sau populației lui, privitor la Ardeal sau la populația lui; transilvănean, ardelenesc. 3. S. f. art. Numele unui dans popular din Ardeal; melodie după care se execută acest dans; ardeleneasca. – Ardeal (n. pr.) + suf. -ean.

ARDELEÁN2, -Ă, ardeleni, -e, s. m. și f. Persoană care este originară din Ardeal sau care locuiește în Ardeal; transilvănean.

ARDELEÁN1, -Ă, ardeleni, -e, adj. Al ardelenilor; din Ardeal; transilvănean. Orașe ardelene.Cîte fete ardelene, Toate-s negre la sprîncene. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 28.

ARDELEÁN, -Ă, ardeleni, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține Ardealului sau populației lui; privitor la Ardeal sau la populația lui; transilvănean. 2. S. m. și f. Persoană (originară) din Ardeal. – Din Ardeal + suf. -ean.

ARDELEÁNA s. f. art. Numele unui dans popular din Ardeal și melodia după care se execută. – Din Ardeal + suf. -eană.

ARDELEÁN2 ~eánă (~éni, ~éne) m. și f. Persoană care face parte din populația Ardealului sau este originară din Ardeal; transilvănean. /Ardeal n. pr. + suf. ~ean

ARDELEÁN1 ~eánă (~éni, ~éne) Care aparține Ardealului sau populației lui; transilvănean. /Ardeal n. pr. + suf. ~ean

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ardelean adj. m., s. m., pl. ardeleni; adj. f. ardeleană, pl. ardelene

!ardeleana (dans) s. f. art., neart. ardeleană, g.-d. art. ardelenei

ardeleán adj. m., s. m., pl. ardeléni; f. sg. ardeleánă, pl. ardeléne

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ARDELEÁN s., adj. 1. s. v. transilvănean. 2. adj. v. transilvănean.

ARDELEÁNA s. art. abrudeana (art.), abrudeanca (art.), ardeleneasca (art.), ciobănașul (art.), hațegana (art.), lugojana (art.), someșana (art.). (~ este un dans popular cu mișcare moderată.)

ARDELEAN s., adj. 1. s. transilvănean, (înv. și reg.) ungurean, (prin Bucov.) ardău. (E ~ de origine.) 2. adj. ardelenesc, transilvănean, (rar) transilvan. (Populația ~.)

ARDELEANA s. art. abrudeana (art.), abrudeanca (art.), ardeleneasca (art.), ciobănașul (art.), hațegana (art.), lugojana (art.), someșana (art.). (~ este un dans popular cu mișcare moderată.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ardeleán (ardeleánă), adj. – Transilvănean. De la Ardeal, celălalt nume al Transilvaniei, și acesta legat de mag. Erdély, tc. Erdel (Cihac, II, 476; DAR). – Der. ardelean, s. m.; ardelenesc, adj.; ardelenește, adv.; ardelenism, s. n.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ardeleana 1. Categorie de jocuri populare românești, de cuplu, răspândite în Țara Crișurilor, Țara Moților, Banat și Hunedoara. Au la bază formația de „perechi în linie” cu partenerii situați față în față ținându-se de mâini, de umeri, sau de talie și o desfășurare a mișcărilor pe o traiectorie bilaterală. În cadrul categoriei se pot distinge 3 grupe de tipuri de joc: a) a. sincopate – a. în șir (v. pe picior), a. în roată (roata prin casă), a. sărită, țarina mocanilor, ț. văsarilor, lunga, sorocul; a. nesincopate lente – poarga bihoreană (v. luncanul), ardeleanul rar; a. pe doi pași, a. pe trei pași; a. bănățeană, țarina minerilor (ț. Abrudului); a. nesincopate repezi – mânânțălul*, pre loc, bradul, măzărica, de doi bănățean. 2. A. feciorește – grupă de jocuri fâcând parte din categoria „jocurilor feciorești”*. 3. Dans de salon introdus pe la sfârșitul sec. 19 în pătura intelectuală din Transilvania și popularizat prin școală și în alte regiuni ale țării. 4. Joc din Moldova de N, în monom, bărbătesc, cu multe figuri de virtuozitate (ardeleneasca). 5. Jocuri de diferite tipuri (în perechi, cerc sau linie) de origine presupusă ardelenească și cu nume înrudite (Ardelenește, Ardelenia etc.).

ardeleán, -ă, ardeleni, -e, s.m.f., adj. – Locuitor din Ardeal: „De la Cavnic, peste munte, sunt ardeleni” (ALRRM, 1969: 4); „Că noi altu’ ț-om găsî, / Mai de iță, mai de neam, / Nu ca esta-u’ ardelean” (Papahagi, 1925: 219); „Ardelean cu ceapa-n foc, / Morășan cu lapte-n toc” (Bilțiu, 2006: 216). ♦ (onom.) Ardelean, nume de familie frecvent în județ (4.723 de persoane cu acest nume, în Maramureș, în 2007, cf. DFN). – Din n. top. Ardeal + suf. -ean.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BICAZU ARDELEAN, com. în jud. Neamț; 4.385 loc. (1991). Expl. de marne și calcare. Zonă turistică.

Intrare: ardeleană (persoană)
substantiv feminin (F12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ardelea
  • ardeleana
plural
  • ardelene
  • ardelenele
genitiv-dativ singular
  • ardelene
  • ardelenei
plural
  • ardelene
  • ardelenelor
vocativ singular
  • ardelea
  • ardeleano
plural
  • ardelenelor
Intrare: ardelean (adj.)
ardelean1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A17)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ardelean
  • ardeleanul
  • ardeleanu‑
  • ardelea
  • ardeleana
plural
  • ardeleni
  • ardelenii
  • ardelene
  • ardelenele
genitiv-dativ singular
  • ardelean
  • ardeleanului
  • ardelene
  • ardelenei
plural
  • ardeleni
  • ardelenilor
  • ardelene
  • ardelenelor
vocativ singular
plural
Intrare: ardeleana (dans)
substantiv feminin (F12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ardelea
  • ardeleana
plural
  • ardelene
  • ardelenele
genitiv-dativ singular
  • ardelene
  • ardelenei
plural
  • ardelene
  • ardelenelor
vocativ singular
  • ardelea
  • ardeleano
plural
  • ardelenelor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ardelea, ardelenesubstantiv feminin

  • 1. articulat Numele unui dans popular din Ardeal; melodie după care se execută acest dans; ardeleneasca. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Să jucăm ardeleana. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • nume propriu Ardeal + sufix -ean. DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX

ardelean, ardeleaadjectiv

  • 1. Care aparține Ardealului sau ardelenilor, privitor la Ardeal sau la ardeleni. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Orașe ardelene. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Cîte fete ardelene, Toate-s negre la sprîncene. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 28. DLRLC
etimologie:
  • nume propriu Ardeal + sufix -ean. DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX

ardelean, ardelenisubstantiv masculin
ardelea, ardelenesubstantiv feminin

  • 1. Persoană originară sau locuitor din Ardeal. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
etimologie:
  • nume propriu Ardeal + sufix -ean. DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.