3 intrări

22 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ARDELEÁNĂ, ardelene, s. f. (Mai ales articulat) Numele unui dans popular din Ardeal. Să jucăm ardeleana.

ardelean, ~ă [At: (a. 1639) ap. HEM 1521 / Pl: ~leni, ~lene / E: Ardeal + -ean(ă)] 1-2 smf, a (Persoană) din Ardeal Si: transilvănean, (Îrg) ardevan. 3-4 smf, a (Român) originar din Ardeal. 5 smp Populație care locuiește în Ardeal. 6 a Care aparține Ardealului. 7 a Care aparține ardelenilor (5). 8 a Referitor la Ardeal. 9 a Privitor la ardeleni (5). 10 a Care este specific Ardealului. 11 a Care este caracteristic ardelenilor (5). 12 a Care provine din Ardeal. 13 a Care provine de la ardeleni (5). 14 sfa (Reg) Dans popular de perechi cu ritm viu, originar din Ardeal Si: (reg) ardeleanca (5), ardeleneasca (6), abrudeana, hațegana, lugojana, someșana, (rar) ardelenește (4). 15 sfa Melodia după care se dansează ardeleana (14).

ARDELEÁN, -Ă, ardeleni, -e, s. m., s. f., adj. 1. S. m. Persoană originară sau locuitor din Ardeal; transilvănean. 2. Adj. Care aparține Ardealului sau ardelenilor (1), privitor la Ardeal sau la ardeleni; transilvănean, ardelenesc. 3. S. f. art. Numele unui dans popular din Ardeal; melodie după care se execută acest dans; ardeleneasca. – Ardeal (n. pr.) + suf. -ean.

ARDELEÁN, -Ă, ardeleni, -e, subst., adj. 1. S. m. și f. Persoană (originară) din Ardeal; transilvănean. 2. Adj. Care aparține Ardealului sau populației lui, privitor la Ardeal sau la populația lui; transilvănean, ardelenesc. 3. S. f. art. Numele unui dans popular din Ardeal; melodie după care se execută acest dans; ardeleneasca. – Ardeal (n. pr.) + suf. -ean.

ARDELEÁN2, -Ă, ardeleni, -e, s. m. și f. Persoană care este originară din Ardeal sau care locuiește în Ardeal; transilvănean.

ARDELEÁN1, -Ă, ardeleni, -e, adj. Al ardelenilor; din Ardeal; transilvănean. Orașe ardelene.Cîte fete ardelene, Toate-s negre la sprîncene. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 28.

ARDELEÁN, -Ă, ardeleni, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține Ardealului sau populației lui; privitor la Ardeal sau la populația lui; transilvănean. 2. S. m. și f. Persoană (originară) din Ardeal. – Din Ardeal + suf. -ean.

ARDELEÁNA s. f. art. Numele unui dans popular din Ardeal și melodia după care se execută. – Din Ardeal + suf. -eană.

ARDELEÁN2 ~eánă (~éni, ~éne) m. și f. Persoană care face parte din populația Ardealului sau este originară din Ardeal; transilvănean. /Ardeal n. pr. + suf. ~ean

ARDELEÁN1 ~eánă (~éni, ~éne) Care aparține Ardealului sau populației lui; transilvănean. /Ardeal n. pr. + suf. ~ean


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ardeleán adj. m., s. m., pl. ardeléni; adj. f. ardeleánă, pl. ardeléne

!ardeleána (dans) s. f. art., neart. ardeleánă, g.-d. art. ardelénei

ardeleán adj. m., s. m., pl. ardeléni; f. sg. ardeleánă, pl. ardeléne

ardeleána (dans) s. f. art.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ARDELEÁN s., adj. 1. s. v. transilvănean. 2. adj. v. transilvănean.

ARDELEÁNA s. art. abrudeana (art.), abrudeanca (art.), ardeleneasca (art.), ciobănașul (art.), hațegana (art.), lugojana (art.), someșana (art.). (~ este un dans popular cu mișcare moderată.)

ARDELEAN s., adj. 1. s. transilvănean, (înv. și reg.) ungurean, (prin Bucov.) ardău. (E ~ de origine.) 2. adj. ardelenesc, transilvănean, (rar) transilvan. (Populația ~.)

ARDELEANA s. art. abrudeana (art.), abrudeanca (art.), ardeleneasca (art.), ciobănașul (art.), hațegana (art.), lugojana (art.), someșana (art.). (~ este un dans popular cu mișcare moderată.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ardeleán (ardeleánă), adj. – Transilvănean. De la Ardeal, celălalt nume al Transilvaniei, și acesta legat de mag. Erdély, tc. Erdel (Cihac, II, 476; DAR). – Der. ardelean, s. m.; ardelenesc, adj.; ardelenește, adv.; ardelenism, s. n.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ardeleana 1. Categorie de jocuri populare românești, de cuplu, răspândite în Țara Crișurilor, Țara Moților, Banat și Hunedoara. Au la bază formația de „perechi în linie” cu partenerii situați față în față ținându-se de mâini, de umeri, sau de talie și o desfășurare a mișcărilor pe o traiectorie bilaterală. În cadrul categoriei se pot distinge 3 grupe de tipuri de joc: a) a. sincopate – a. în șir (v. pe picior), a. în roată (roata prin casă), a. sărită, țarina mocanilor, ț. văsarilor, lunga, sorocul; a. nesincopate lente – poarga bihoreană (v. luncanul), ardeleanul rar; a. pe doi pași, a. pe trei pași; a. bănățeană, țarina minerilor (ț. Abrudului); a. nesincopate repezi – mânânțălul*, pre loc, bradul, măzărica, de doi bănățean. 2. A. feciorește – grupă de jocuri fâcând parte din categoria „jocurilor feciorești”*. 3. Dans de salon introdus pe la sfârșitul sec. 19 în pătura intelectuală din Transilvania și popularizat prin școală și în alte regiuni ale țării. 4. Joc din Moldova de N, în monom, bărbătesc, cu multe figuri de virtuozitate (ardeleneasca). 5. Jocuri de diferite tipuri (în perechi, cerc sau linie) de origine presupusă ardelenească și cu nume înrudite (Ardelenește, Ardelenia etc.).

arată toate definițiile

Intrare: ardeleană (persoană)
substantiv feminin (F12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ardelea
  • ardeleana
plural
  • ardelene
  • ardelenele
genitiv-dativ singular
  • ardelene
  • ardelenei
plural
  • ardelene
  • ardelenelor
vocativ singular
  • ardelea
  • ardeleano
plural
  • ardelenelor
Intrare: ardelean (adj.)
ardelean1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A17)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ardelean
  • ardeleanul
  • ardeleanu‑
  • ardelea
  • ardeleana
plural
  • ardeleni
  • ardelenii
  • ardelene
  • ardelenele
genitiv-dativ singular
  • ardelean
  • ardeleanului
  • ardelene
  • ardelenei
plural
  • ardeleni
  • ardelenilor
  • ardelene
  • ardelenelor
vocativ singular
plural
Intrare: ardeleana (dans)
substantiv feminin (F12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ardelea
  • ardeleana
plural
  • ardelene
  • ardelenele
genitiv-dativ singular
  • ardelene
  • ardelenei
plural
  • ardelene
  • ardelenelor
vocativ singular
  • ardelea
  • ardeleano
plural
  • ardelenelor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ardeleana (dans) ardeleană

  • 1. articulat Numele unui dans popular din Ardeal; melodie după care se execută acest dans; ardeleneasca.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Să jucăm ardeleana.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie:

  • nume propriu Ardeal + sufix -ean.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX

ardelean (adj.)

  • 1. Care aparține Ardealului sau ardelenilor, privitor la Ardeal sau la ardeleni.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: ardelenesc transilvănean 2 exemple
    exemple
    • Orașe ardelene.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • Cîte fete ardelene, Toate-s negre la sprîncene. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 28.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • nume propriu Ardeal + sufix -ean.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX

ardelean, -ă (persoană) ardelean ardeleană

  • 1. Persoană originară sau locuitor din Ardeal.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: transilvănean

etimologie:

  • nume propriu Ardeal + sufix -ean.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRM NODEX