9 definiții pentru arșinic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

arșinic [At: (a. 1736) HEM / V: arsenic2, arsen~, ~ă / Pl: ~ici / E: nct] 1 sm (Bot; reg; șîf arsenic, arșinic) Plantă erbacee din familia cariofilaceelor[1], cu flori roșii, albe sau pestrițe, originară din Orient și care se cultivă ca plantă ornamentală Si: cruciulițe (1), floare de stea, buchet roșu, chinezoaică focșor, focul drăguții, garoafe roșii, garofiță de grădiniță, lemnuș, para focului, pene de mătase, pietricele, scaunul popii, scânteiuță, scânteiuță roșie, stele, urșinic (Lychnis chalcedonica). 2 sf (îf arsenică) Brumărele (Phlox paniculata). 3 (Reg; îc) ~ de cățun Rujă (Sediun roșea). corectată

  1. carofilaceelor → cariofilaceelor — Ladislau Strifler

ARȘÍNIC, arșinici, s. m. Plantă erbacee ornamentală cu flori roșii, albe sau pestrițe (Lychnis chalcedonica).Et. nec.

ARȘÍNIC, arșinici, s. m. Plantă erbacee ornamentală cu flori roșii, albe sau pestrițe (Lychnis chalcedonica).Et. nec.

arșiníc m. (din urșinic). O plantă cariofilee ornamentală originară din Orient (lychnis chalcedonica).

arsén2, ~ă a vz arșinic

arsénic2 sm vz arșinic

urșiníc și (vechĭ) orșiníc n., pl. urĭ (it. olosérico, d. ngr. olosirikón, tot de matasă. Cp. și cu Urgandiș, la organtin). Satin: comănace de urșinic (satin) galben (Ĭorga, Ist. Arm. Rom. 2, 113) de cea maĭ bună matasă, de urșinic (Ĭorga, Negoț. 161). – Și urșeníc, arșiníc (Buc.) și urușníc (Hotin).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

arșínic s. m., pl. arșínici


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ARȘINÍC s. (BOT.; Lychnis chalcedonica) (reg.) scaunul-popii.

ARȘINIC s. (BOT.; Lychnis chalcedonica) (reg.) scaunul-popii.

Intrare: arșinic
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arșinic
  • arșinicul
  • arșinicu‑
plural
  • arșinici
  • arșinicii
genitiv-dativ singular
  • arșinic
  • arșinicului
plural
  • arșinici
  • arșinicilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

arșinic Lychnis

  • 1. Plantă erbacee ornamentală cu flori roșii, albe sau pestrițe (Lychnis chalcedonica).
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie: