2 intrări

15 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

arămie sf vz aranie

arămíe f. (d. aramă, [de unde bg. araniĭa], ca ferie d. fer, lemnie d. lemn, brădoaĭcă d. brad ș. a.). Ĭal. Căldare de aramă de fert apă de rufe ș. a.

arămiu, ~ie a [At: VLAHUȚĂ, N. 90 / Pl: ~ii / E: aramă + -iu] (Pop) De culoarea aramei (1).

ARĂMÍU, -ÍE, arămii, adj., s. n. 1. Adj. De culoarea aramei. 2. S. n. Culoare arămie (1). – Aramă + suf. -iu.

ARĂMÍU, -IE, arămii, adj. De culoarea aramei. – Aramă + suf. -iu.

ARĂMÍU, -ÍE, arămii, adj. De culoarea galbenă-roșcată a aramei. Undele arămii ale părului inextricabil împletit. GALACTION, O. 1 58. Copacii arămii și-ntindeau crengile țepene, cu frunza rară și pălită. VLAHUȚĂ, O. A. 128. ◊ (Adverbial) În poiana înnoptată Para focului se gată Cu poveștile o dată... Doar jeraticul tîrziu Luminează arămiu, Și mai ard cărbunii mici Cu licăr de licurici. DEȘLIU, M. 60.

ARĂMÍU, -IE, arămii, adj. De culoarea aramei. – Din aramă + suf. -iu.

ARĂMÍU ~e (~i) Care este de culoarea aramei; galben-portocaliu. /aramă + suf. ~iu

arămíŭ, -íe adj. De coloarea arămiĭ, bronzat.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

arămíu1 adj. m., f. arămíe; pl. m. și f. arămíi

arămíu adj. m., f. arămíe; pl. m. și f. arămíi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ARĂMÍU adj. v. roșcat.

ARĂMIU adj. roșcat, roșcovan, roșiatic, (înv. și reg.) rus, (reg.) rui, rușeț. (Cu părul ~.)

Intrare: arămie
arămie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: arămiu (adj.)
arămiu1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A108)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arămiu
  • arămiul
  • arămiu‑
  • arămie
  • arămia
plural
  • arămii
  • arămiii
  • arămii
  • arămiile
genitiv-dativ singular
  • arămiu
  • arămiului
  • arămii
  • arămiei
plural
  • arămii
  • arămiilor
  • arămii
  • arămiilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

arămiu (adj.)

  • 1. De culoarea aramei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: roșcat 3 exemple
    exemple
    • Undele arămii ale părului inextricabil împletit. GALACTION, O. 1 58.
      surse: DLRLC
    • Copacii arămii și-ntindeau crengile țepene, cu frunza rară și pălită. VLAHUȚĂ, O. A. 128.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial În poiana înnoptată Para focului se gată Cu poveștile o dată... Doar jeraticul tîrziu Luminează arămiu, Și mai ard cărbunii mici Cu licăr de licurici. DEȘLIU, M. 60.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Aramă + sufix -iu.
    surse: DEX '98 DEX '09