12 definiții pentru aprobativ


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

aprobativ, ~ă [At: NEGULICI / Pl: ~i, ~e / E: fr approbatif] 1-2 a Care arată sau implică o aprobare (1) Si: aprobator (2). 3 av În chip de aprobare (1).

APROBATÍV, -Ă, aprobativi, -e, adj. Care exprimă o aprobare, care aprobă; aprobator. – Din fr. approbatif, lat. approbativus.

APROBATÍV, -Ă, aprobativi, -e, adj. Care exprimă o aprobare, care aprobă; aprobator. – Din fr. approbatif, lat. approbativus.

APROBÁTÍV, -Ă, aprobativi, -e, adj. Care conține sau exprimă o aprobare. V. aprobator. Semn aprobativ.

APROBATÍV, -Ă, aprobativi, -e, adj. Care conține sau exprimă o aprobare. – Fr. approbatif (lat. lit. approbativus).

APROBATÍV, -Ă adj. Care exprimă o aprobare; aprobator. [Cf. fr. approbatif, lat. approbativus].

APROBATÍV, -Ă adj. care exprimă o aprobare; aprobator. (< fr. approbatif, lat. approbativus)

aprobativ a. care exprimă aprobare.

*aprobatív, -ă adj. (lat. approbativus). Care arată aprobarea: gest aprobativ. Adv. În mod aprobativ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

aprobatív (a-pro-) adj. m., pl. aprobatívi; f. aprobatívă, pl. aprobatíve

aprobatív adj. m. (sil. -pro-), pl. aprobatívi; f. sg. aprobatívă, pl. aprobatíve


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

APROBATÍV adj. aprobator. (Gest ~.)

APROBATIV adj. aprobator. (Gest ~.)

Intrare: aprobativ
aprobativ adjectiv
  • silabație: a-pro-
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aprobativ
  • aprobativul
  • aprobativu‑
  • aprobati
  • aprobativa
plural
  • aprobativi
  • aprobativii
  • aprobative
  • aprobativele
genitiv-dativ singular
  • aprobativ
  • aprobativului
  • aprobative
  • aprobativei
plural
  • aprobativi
  • aprobativilor
  • aprobative
  • aprobativelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

aprobativ

  • 1. Care exprimă o aprobare, care aprobă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: aprobator un exemplu
    exemple
    • Semn aprobativ.
      surse: DLRLC

etimologie: