7 definiții pentru aprehensiv

aprehensív, ~ă sn [At: DEX2 / Pl: ~i, -e / E: appréhensif] 1 Care exprimă aprehensiune. 2 Care trădează aprehensiune. 3 Care simte aprehensiune.

APREHENSÍV, -Ă, aprehensivi, -e, adj. (Livr.) Care exprimă, trădează aprehensiune; care simte aprehensiune. – Din fr. appréhensif.

APREHENSÍV, -Ă, aprehensivi, -e, adj. (Livr.) Care exprimă, trădează aprehensiune; care simte aprehensiune. – Din fr. appréhensif.

aprehensív (livr.) (a-pre-) adj. m., pl. aprehensívi; f. aprehensívă, pl. aprehensíve

aprehensív adj. m. (sil. -pre-), pl. aprehensívi; f. sg. aprehensívă, pl. aprehensíve

APREHENSÍV, -Ă adj. (Rar) Timid; temător, neîncrezător. [< fr. appréhensif].

APREHENSÍV, -Ă adj. timid; neîncrezător. (< fr. appréhensif)

Intrare: aprehensiv
aprehensiv adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular aprehensiv aprehensivul aprehensi aprehensiva
plural aprehensivi aprehensivii aprehensive aprehensivele
genitiv-dativ singular aprehensiv aprehensivului aprehensive aprehensivei
plural aprehensivi aprehensivilor aprehensive aprehensivelor
vocativ singular
plural