2 intrări

19 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

APOSTILĂ, apostile, s. f. Rezoluție scrisă pe o petiție, pe un raport etc.; p. ext. semnătură pusă pe un asemenea act. – Din fr. apostille.

APOSTILĂ, apostile, s. f. Rezoluție scrisă pe o petiție, pe un raport etc.; p. ext. semnătură pusă pe un asemenea act. – Din fr. apostille.

aposti sn [At: NEGRUZZI, S. II, 69 / V: (înv) ~til, ~liu (pl ~lii) / Pl: ~le / E: fr apostille] 1 Rezoluție scrisă pe o petiție, pe un raport etc. 2 (Pex) Semnătura pusă pe o apostilă (1).

*APOSTI sf., *APOSTIL sn. (pl. -ile) Notă, observațiune care se adaugă la ceva scris (la o petițiune, un raport, etc.): le adresa autorităților respective cu apostila domnească (I.-GH.) [fr. apostille].

APOSTILĂ, apostile, s. f. Însemnare sau hotărîre (de obicei a șefului unei administrații publice) notată pe o petiție, pe un raport sau pe alt fel de act oficial; p. ext. semnătura pusă pe un asemenea act. Serviciul cu care-l însărcinase șeful său era de a citi toate petițiunile adresate domnului, de a face pentru fiecare cîte un extract și de a le adresa autorităților respective cu apostila domnească. GHICA, S. A. 131.

APOSTILĂ, apostile, s. f. Însemnare sau hotărîre notată pe o petiție, pe un raport etc.; p. ext. semnătură pusă pe un asemenea act. – Fr. apostille.

APOSTI s.f. Notă, observație (pusă pe o petiție, pe un act oficial); (p. ext.) semnătură dată pe un asemenea act. [< fr. apostille].

APOSTI s. f. rezoluție pusă pe o petiție, pe un act oficial. (< fr. apostille)

APOSTILĂ ~e f. 1) Rezoluție notată pe o petiție, pe o cerere, pe un raport etc. 2) Adaos pe marginea unei scrieri. /<fr. apostille

apostilă f. 1. adaos la marginea unei scrieri; 2. scurtă recomandațiune, adăogată la o petițiune, de o persoană influentă.

*apostílă f., pl. e (fr. apostille, it. postilla, sp. apostilla). Notă saŭ recomandare scrisă pusă la marginea uneĭ scrierĭ (uneĭ petițiunĭ, unuĭ raport ș. a.)

*apostiléz v. tr. (fr. apostiller). Însemn c’o apostilă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

aposti s. f., g.-d. art. apostilei; pl. apostile

aposti s. f., g.-d. art. apostilei; pl. apostile

aposti s. f., g.-d. art. apostilei; pl. apostile

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

APOSTI s. v. iscălitură, semnătură.

APOSTI s. rezoluție, (rusism înv.) nadpis. (~ pusă pe o petiție.)

Intrare: apostila
apostila
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: apostilă
apostilă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aposti
  • apostila
plural
  • apostile
  • apostilele
genitiv-dativ singular
  • apostile
  • apostilei
plural
  • apostile
  • apostilelor
vocativ singular
plural
apostil
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
apostiliu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

aposti, apostilesubstantiv feminin

  • 1. Rezoluție scrisă pe o petiție, pe un raport etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. prin extensiune Semnătură pusă pe un asemenea act. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote Serviciul cu care-l însărcinase șeful său era de a citi toate petițiunile adresate domnului, de a face pentru fiecare cîte un extract și de a le adresa autorităților respective cu apostila domnească. GHICA, S. A. 131. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.