7 definiții pentru aplicativ


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

APLICATÍV, -Ă, aplicativi, -e, adj. (Despre unele științe, domenii sau metode de cercetare) Care își găsește o aplicație imediată, care este legat nemijlocit de viața practică. – Din fr. applicatif.

APLICATÍV, -Ă, aplicativi, -ve, adj. (Despre unele științe, domenii sau metode de cercetare) Care își găsește o aplicație imediată, care este legat nemijlocit de viața practică. – Din fr. applicatif.

APLICATÍV, -Ă adj. Cu caracter de aplicație; aplicabil. [< fr. applicatif].

APLICATÍV, -Ă adj. 1. cu caracter de aplicație. 2. (bot.) alipit pe alt organ fără aderență. (< fr. applicatif)

APLICATÍV ~ă (~i, ~e) (despre științe, cercetări științifice etc.) Care ține nemijlocit de practică; cu aplicație imediată. /<fr. applicatif


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

aplicatív (a-pli-) adj. m., pl. aplicatívi; f. aplicatívă, pl. aplicatíve

aplicatív adj. m. (sil. -pli-), pl. aplicatívi; f. sg. aplicatívă, pl. aplicatíve

Intrare: aplicativ
aplicativ adjectiv
  • silabație: a-pli-
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aplicativ
  • aplicativul
  • aplicativu‑
  • aplicati
  • aplicativa
plural
  • aplicativi
  • aplicativii
  • aplicative
  • aplicativele
genitiv-dativ singular
  • aplicativ
  • aplicativului
  • aplicative
  • aplicativei
plural
  • aplicativi
  • aplicativilor
  • aplicative
  • aplicativelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

aplicativ

  • 1. (Despre unele științe, domenii sau metode de cercetare) Care își găsește o aplicație imediată, care este legat nemijlocit de viața practică.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: aplicabil
  • 2. botanică Alipit pe alt organ fără aderență.
    surse: MDN '00

etimologie: