2 intrări

10 definiții

APLAUDĂRI s. pl. v. aplauze.

APLAUDÁRE, aplaudări, s. f. Acțiunea de a aplauda; (rar, la pl.) aplauze. [Pr.: -pla-u-] – V. aplauda.

APLAUDÁRE, aplaudări, s. f. Acțiunea de a aplauda; (rar, la pl.) aplauze. [Pr.: -pla-u-] – V. aplauda.

APLAUDÁRE, aplaudări, s. f. (Rar) Acțiunea de a a p l a u d a; (la pl.) aplauze. La 25 ale lunii februarie s-a jucat pentru intîia oară «Provincialul de la Teatrul Național. Sala era plină... aplaudări din toate părțile. RUSSO, O. 137.

APLAUDÁRE, aplaudări s. f. Acțiunea de a aplauda; (la pl.) aplauze. [Pr.: -pla-u-]

aplaudáre (a-pla-u-) s. f., g.-d. art. aplaudắrii; pl. aplaudắri

aplaudáre s. f. (sil. -pla-u), g.-d. art. aplaudării; pl. aplaudări

aplaudáre sf [At: DA / Pl: ~dări / E: aplauda] 1-5 Bătaie din palme în semn de vie aprobare, de admirație, de mare mulțumire (la reprezentații teatrale sau muzicale), adesea și cu intenția de a chema pe cel aplaudat. 6-7 Vie aprobare manifestată pentru ceva sau cineva. 8 Lăudare.

APLAUDÁRE s.f. Acțiunea de a aplauda. [Pron. -pla-u-. / < aplauda].


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

Intrare: aplaudări
aplaudări
substantiv feminin (F169) nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural aplaudări aplaudările
genitiv-dativ singular
plural aplaudări aplaudărilor
vocativ singular
plural
Intrare: aplaudare
aplaudare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular aplaudare aplaudarea
plural aplaudări aplaudările
genitiv-dativ singular aplaudări aplaudării
plural aplaudări aplaudărilor
vocativ singular
plural