13 definiții pentru anurie

anurié sf [At: DA / Pl: -ii / E: fr anurie] (Med) Încetare patologică a secreției urinare.

ANURÍE, anurii, s. f. Încetare patologică a urinării, întâlnită în bolile renale. – Din fr. anurie.

ANURÍE s. f. Încetare patologică a urinării, întâlnită în bolile renale. – Din fr. anurie.

ANURÍE, anurii, s. f. Încetare patologică a urinării, întâlnită în bolile renale. – Din fr. anurie.

ANURÍE s. f. Încetare patologică a secreției urinare.

ANURÍE s. f. Încetare a urinării (simptom al unor boli de rinichi). – Fr. anurie (< gr.).

!anuríe (a-nu-/an-u-) s. f., art. anuría, g.-d. anuríi, art. anuríei

anuríe s. f. (sil. mf. an-), art. anuría, g.-d. anuríi, art. anuríei

ANURÍE s. (MED.) (pop.) zăbreală. (~ se manifestă în bolile renale.)

ANURÍE s.f. Încetare patologică a secretării urinii. [Gen. -iei. / < fr. anurie, cf. gr. an – fără, ouron – urină].

ANURÍE s. f. încetare patologică a secreției urinare. (< fr. anurie)

ANURÍE ~i f. Stare patologică care constă în încetarea secretării urinei de către rinichi. [G.-D. anuriei] /<fr. anurie


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ANURÍE s. (MED.) (pop.) zăbreálă. (~ se manifestă in bolile renale.)

Intrare: anurie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular anurie anuria
plural anurii anuriile
genitiv-dativ singular anurii anuriei
plural anurii anuriilor
vocativ singular
plural