2 intrări

2 definiții

anúric s. m., adj. m., pl. anúrici; f. sg. anúrică, pl. anúrice

ANÚRIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de anurie. (< fr. anurique)

Intrare: anuric (adj.)
anuric adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular anuric anuricul anurică anurica
plural anurici anuricii anurice anuricele
genitiv-dativ singular anuric anuricului anurice anuricei
plural anurici anuricilor anurice anuricelor
vocativ singular
plural
Intrare: anuric (s.m.)
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular anuric anuricul
plural anurici anuricii
genitiv-dativ singular anuric anuricului
plural anurici anuricilor
vocativ singular
plural