18 definiții pentru antract


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ANTRÁCT, antracte, s. n. Pauză între două acte sau între două părți ale unei reprezentații. ♦ Piesă instrumentală care se execută în această pauză. – Din fr. entracte.

antráct sn [At: DA / Pl: ~e și (iuz) ~uri / E: fr entracte] 1 Pauză dintre două acte sau două părți ale unei reprezentații, unui spectacol. 2 (Muz) Piesă muzicală executată într-un antract (1).

ANTRÁCT, antracte, s. n. Pauză între două acte sau două părți ale unei reprezentații de teatru, de operă etc. ♦ Mică bucată muzicală, executată între tablourile sau actele unei piese de teatru.

ANTRÁCT, antracte, s. n. Pauză între două acte sau două părți ale unei reprezentații. – Fr. entracte.

ANTRÁCT s.n. Pauză, interval de timp care separă două acte ale unei reprezentații teatrale. ♦ Piesă muzicală care se execută între actele unei piese de teatru. [< fr. entracte, cf. entre actes – între acte].

ANTRÁCT s. n. pauză între actele unei reprezentații. ◊ piesă instrumentală între actele unei lucrări lirice muzicale. (< fr. antracte)

ANTRÁCT ~e n. 1) Pauză între două acte ale unei reprezentații. 2) Piesă muzicală executată între actele unui spectacol. [Sil. an-tract] /<fr. entracte

întract n. interval între doua acte, la o piesă de teatru (= fr. entr’acte).

*întreáct n., pl. e (între și act, după fr. entr’acte). Interval între actele uneĭ pĭese teatrale când se joacă. – Maĭ des (dar nu maĭ bine) antract.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

antráct s. n., pl. antrácte

antráct s. n., pl. antrácte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ANTRÁCT s. pauză. (~ul unui spectacol.)

ANTRACT s. pauză. (~ unui spectacol.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

antráct (antrácte), s. n. – Pauză între două acte ale unei reprezentații. Fr. entr’ acte.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

antract (< fr. entr’acte „între acte”), lucrare instrumentală destinată legăturii între secțiunile (actele) unei lucrări lirice muzicale. Continuând sau anticipând atmosfera creată de actele învecinate, a. își păstrează totuși unele trăsături distincte. Când acestea din urmă sunt încă mai accentuate, muzica pierzând legătura cu acțiunea propriu-zisă, a. se transformă în interludiu (2) sau în intermezzo (2).

Intrare: antract
  • silabație: an-tract
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • antract
  • antractul
  • antractu‑
plural
  • antracte
  • antractele
genitiv-dativ singular
  • antract
  • antractului
plural
  • antracte
  • antractelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

antract

  • 1. Pauză între două acte sau între două părți ale unei reprezentații.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: pauză (subst.)
    • 1.1. Piesă instrumentală care se execută în această pauză.
      surse: DEX '09 DLRLC DN

etimologie: