17 definiții pentru antract

antráct sn [At: DA / Pl: ~e și (iuz) -uri / E: fr entracte] 1 Pauză dintre două acte sau două părți ale unei reprezentații, unui spectacol. 2 (Muz) Piesă muzicală executată într-un antract (1).

ANTRÁCT, antracte, s. n. Pauză între două acte sau între două părți ale unei reprezentații. ♦ Piesă instrumentală care se execută în această pauză. – Din fr. entracte.

ANTRÁCT, antracte, s. n. Pauză între două acte sau între două părți ale unei reprezentații. ♦ Piesă instrumentală care se execută în această pauză. – Din fr. entracte.

ANTRÁCT, antracte, s. n. Pauză între două acte sau două părți ale unei reprezentații de teatru, de operă etc. ♦ Mică bucată muzicală, executată între tablourile sau actele unei piese de teatru.

ANTRÁCT, antracte, s. n. Pauză între două acte sau două părți ale unei reprezentații. – Fr. entracte.

antráct s. n., pl. antrácte

antráct s. n., pl. antrácte

ANTRÁCT s. pauză. (~ul unui spectacol.)

ANTRÁCT s.n. Pauză, interval de timp care separă două acte ale unei reprezentații teatrale. ♦ Piesă muzicală care se execută între actele unei piese de teatru. [< fr. entracte, cf. entre actes – între acte].

ANTRÁCT s. n. pauză între actele unei reprezentații. ◊ piesă instrumentală între actele unei lucrări lirice muzicale. (< fr. antracte)

antráct (antrácte), s. n. – Pauză între două acte ale unei reprezentații. Fr. entr' acte.

ANTRÁCT ~e n. 1) Pauză între două acte ale unei reprezentații. 2) Piesă muzicală executată între actele unui spectacol. [Sil. an-tract] /<fr. entracte

întract n. interval între doua acte, la o piesă de teatru (= fr. entr’acte).

*întreáct n., pl. e (între și act, după fr. entr'acte). Interval între actele uneĭ pĭese teatrale când se joacă. – Maĭ des (dar nu maĭ bine) antract.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ANTRÁCT s. pauză. (~ unui spectacol.)

antract (‹ fr. entr’acte „între acte”), lucrare instrumentală destinată legăturii între secțiunile (actele) unei lucrări lirice muzicale. Continuând sau anticipând atmosfera creată de actele învecinate, a. își păstrează totuși unele trăsături distincte. Când acestea din urmă sunt încă mai accentuate, muzica pierzând legătura cu acțiunea propriu-zisă, a. se transformă în interludiu (2) sau în intermezzo (2).

Intrare: antract
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular antract antractul
plural antracte antractele
genitiv-dativ singular antract antractului
plural antracte antractelor
vocativ singular
plural