10 definiții pentru antipapă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

antipápă sm [At: CODRU-DRĂGUȘANU, C. 141 / Pl: ~pi / E: fr antipape] Papă nerecunoscut de biserica catolică, a cărui alegere nu a fost canonică.

ANTIPÁPĂ, antipapi, s. m. Papă nerecunoscut de Biserica catolică, a cărui alegere nu a fost canonică. – Din fr. antipape.

ANTIPÁPĂ, antipapi, s. m. Papă nerecunoscut de biserica catolică, a cărui alegere nu a fost canonică. – Din fr. antipape.

ANTIPÁPĂ s.m. Papă fals, ales pe cale ilegală. [< fr. antipape, it. antipapa].

ANTIPÁPĂ s. m. papă ales pe cale ilegală. (< fr. antipape)

antipapă m. uzurpator al papalității. Ultimul antipapă fu Amedeu de Savoia (FELIX V) în 1439.

*antipápă m., pl. ĭ (anti- 1 și papă; fr. antipape). Papă ales fără regulă și nerecunoscut.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

antipápă s. m., g.-d. art. antipápei; pl. antipápi

Intrare: antipapă
substantiv masculin (M80)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • antipa
  • antipapa
plural
  • antipapi
  • antipapii
genitiv-dativ singular
  • antipa
  • antipapii
  • antipapei
plural
  • antipapi
  • antipapilor
vocativ singular
plural

antipapă

  • 1. Papă nerecunoscut de Biserica catolică, a cărui alegere nu a fost canonică.
    surse: DEX '09 DN

etimologie: