7 definiții pentru antetrupiță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ANTETRÚPIȚĂ, antetrupițe, s. f. Piesă la plugurile perfecționate, cu ajutorul căreia se răstoarnă brazdele. – Ante- + trupiță.
ANTETRÚPIȚĂ, antetrupițe, s. f. Piesă la plugurile perfecționate, cu ajutorul căreia se răstoarnă brazdele. – Ante- + trupiță.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
antetrupiță sf [At: DEX2/ Pl: ~țe / E: ante- + trupiță] Piesă la plugurile perfecționate, cu ajutorul căreia se răstoarnă brazdele.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ANTETRUPÍȚĂ, antetrupițe, s. f. Piesă la plugurile perfecționate, identică cu trupița (dar de proporții mai mici), montată pe grindei în fața trupiței, cu scopul de a obține o răsturnare perfectă și totală a brazdei.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ANTETRÚPIȚĂ, antetrupițe, s. f. Piesă la plugurile perfecționate, cu ajutorul căreia se obține o răsturnare perfectă și totală a brazdei. – Din ante- + trupiță.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
antetrúpiță (-te-tru-) s. f., g.-d. art. antetrúpiței; pl. antetrúpițe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
antetrúpiță s. f. (sil. -tru-) → trupiță
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
antetrupiță
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
- silabație: an-te--tru-
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
antetrupiță
- 1. Piesă la plugurile perfecționate, cu ajutorul căreia se răstoarnă brazdele.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
- Ante- + trupițăsurse: DEX '98 DEX '09