13 definiții pentru antecesor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ANTECESÓR, -OÁRE, antecesori, -oare, s. m. și f. Predecesor, premergător. – Din it. antecessore, lat. antecessor, -oris.

ANTECESÓR, -OÁRE, antecesori, -oare, s. m. și f. Predecesor, premergător. – Din it. antecessore, lat. antecessor, -oris.

ANTECESÓR, -OÁRE, antecesori, -oare, s. m. și f. Predecesor, premergător.

ANTECESÓR, -OÁRE, antecesori, -oare, s. m. și f. Predecesor, premergător. – It. antecessore (lat. lit. antecessor, -oris).

ANTECESÓR, -OÁRE s.m. și f. Predecesor, premergător. [Cf. lat. antecessor, it. antecessore].

ANTECESÓR, -OÁRE s. m. f. predecesor. (< it. antecessore, lat. antecesor)

ANTECESÓR ~i m. Persoană care a precedat pe cineva într-o funcție, într-un domeniu de activitate; predecesor; premergător. /<it. antecessore, lat. antecessor

*antecesór, -oáre s. (lat. ante-cessor, d. ante-cédere, -cessum, a preceda. V. cedez. Predecesor, care a existat în ainte de altu.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

antecesór s. m., pl. antecesóri

antecesór s. m., pl. antecesóri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ANTECESÓR s. v. predecesor.

ANTECESOR s. înaintaș, precursor, predecesor, premergător, (înv.) procatoh, prodrom, înainte-mergător, (înv., bis.) prediteci. (~ii noștri direcți.)

Intrare: antecesor
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • antecesor
  • antecesorul
  • antecesoru‑
plural
  • antecesori
  • antecesorii
genitiv-dativ singular
  • antecesor
  • antecesorului
plural
  • antecesori
  • antecesorilor
vocativ singular
  • antecesorule
plural
  • antecesorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

antecesor, -oare antecesoare antecesor

etimologie: