antebraț

antebraț

  • 1. Parte a membrului superior al corpului omenesc, de la articulația cotului la cea a pumnului, cuprinzând oasele cubitus și radius; pulpa mâinii.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDA2 DN
    • 1.1. Parte a membrelor anterioare la animale, cuprinsă între cot și genunchi.
      surse: DN

etimologie:

2 definiții

antebraț n. Anat. partea brațului dela cot la pumn.

*antebráț n., pl. e (d. ante- și braț, după fr. avant-bras). Anat. Partea brațuluĭ de la cot la pumn.

Intrare: antebraț
antebraț substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular antebraț antebrațul
plural antebrațe antebrațele
genitiv-dativ singular antebraț antebrațului
plural antebrațe antebrațelor
vocativ singular
plural

12 definiții încorporate

Aceste definiții sunt deja încorporate în filele „rezultate” și „declinări”. Le prezentăm pentru edificare.

ANTEBRAȚ, antebrațe, s. n. Parte a membrului superior al corpului omenesc, de la articulația cotului la cea a pumnului, cuprinzând oasele cubitus și radius. – Ante- + braț (după fr. avant-bras).

ANTEBRÁȚ, antebrațe, s. n. Parte a membrului superior al corpului omenesc, de la articulația cotului la cea a pumnului, cuprinzând oasele cubitus și radius. – Ante- + braț. (după fr. avant-bras).

ANTEBRÁȚ, antebrațe, s. n. Parte a membrului superior al corpului omenesc, de la cot pînă la încheietura mîinii.

ANTEBRÁȚ, antebrațe, s. n. Parte a membrului superior al corpului omenesc, de la cot până la încheietura mâinii. – Din ante- + braț. (după fr. avant-bras).

antebráț (-te-braț) s. n., pl. antebráțe

antebráț s. n. (sil. -braț), pl. antebráțe

antebráț sn [At: DEX2 / Pl: ~e / E: ante- + braț] Parte a membrului superior al corpului uman, de la articulația cotului la cea a pumnului și care cuprinde oasele cubitus și radius.

ANTEBRÁȚ s. (ANAT.) (reg.) pulpa mâinii.

ANTEBRÁȚ s.n. Parte a brațului de la cot până la încheietura mâinii. ♦ Parte a membrelor anterioare la animale, cuprinsă între cot și genunchi. [Pl. -țe. / după fr. avant-bras, it. antibraccio].

ANTEBRÁȚ s. n. 1. parte a brațului de la cot până la încheietura mâinii. 2. parte a membrelor anterioare la animale, între cot și genunchi. (după fr. avant-bras)

ANTEBRÁȚ ~e n. Parte a brațului, cuprinsă între cot și încheietura mâinii. [Sil. -te-braț] /ante- + braț


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ANTEBRÁȚ s. (ANAT.) (reg.) pulpa mî́inii.