15 definiții pentru antebraț

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ANTEBRAȚ, antebrațe, s. n. Parte a membrului superior al corpului omenesc, de la articulația cotului la cea a pumnului, cuprinzând oasele cubitus și radius. – Ante- + braț (după fr. avant-bras).

antebráț sn [At: DEX2 / Pl: ~e / E: ante- + braț] Parte a membrului superior al corpului uman, de la articulația cotului la cea a pumnului și care cuprinde oasele cubitus și radius.

ANTEBRÁȚ, antebrațe, s. n. Parte a membrului superior al corpului omenesc, de la articulația cotului la cea a pumnului, cuprinzând oasele cubitus și radius. – Ante- + braț. (după fr. avant-bras).

ANTEBRÁȚ, antebrațe, s. n. Parte a membrului superior al corpului omenesc, de la cot pînă la încheietura mîinii.

ANTEBRÁȚ, antebrațe, s. n. Parte a membrului superior al corpului omenesc, de la cot pînă la încheietura mîinii. – Din ante- + braț. (după fr. avant-bras).

ANTEBRÁȚ s.n. Parte a brațului de la cot până la încheietura mâinii. ♦ Parte a membrelor anterioare la animale, cuprinsă între cot și genunchi. [Pl. -țe. / după fr. avant-bras, it. antibraccio].

ANTEBRÁȚ s. n. 1. parte a brațului de la cot până la încheietura mâinii. 2. parte a membrelor anterioare la animale, între cot și genunchi. (după fr. avant-bras)

ANTEBRÁȚ ~e n. Parte a brațului, cuprinsă între cot și încheietura mâinii. [Sil. -te-braț] /ante- + braț

antebraț n. Anat. partea brațului dela cot la pumn.

*antebráț n., pl. e (d. ante- și braț, după fr. avant-bras). Anat. Partea brațuluĭ de la cot la pumn.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

antebraț (-te-braț) s. n., pl. antebrațe

antebráț s. n. (sil. -braț), pl. antebráțe

antebraț *). ◊ Ante- în compuse are înțelesul de „înainte”, anti- are înțelesul de „contra”; deci antedatez „datez înainte”, dar anticonstituțional „care este contra Constituției”.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ANTEBRÁȚ s. (ANAT.) (reg.) pulpa mâinii.

ANTEBRAȚ s. (ANAT.) (reg.) pulpa mîinii.

Intrare: antebraț
antebraț substantiv neutru
  • silabație: an-te-braț info
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • antebraț
  • antebrațul
  • antebrațu‑
plural
  • antebrațe
  • antebrațele
genitiv-dativ singular
  • antebraț
  • antebrațului
plural
  • antebrațe
  • antebrațelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

antebraț, antebrațesubstantiv neutru

  • 1. Parte a membrului superior al corpului omenesc, de la articulația cotului la cea a pumnului, cuprinzând oasele cubitus și radius; pulpa mâinii. DEX '09 DEX '98 DLRLC MDA2 DN
    • 1.1. Parte a membrelor anterioare la animale, cuprinsă între cot și genunchi. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.