2 intrări

15 definiții

animatór, -oáre [At: DEX2 / Pl: ~i, -oare / E: fr animateur] 1-2 smf, a (Persoană) care inițiază și supraveghează o acțiune sau o activitate. 3-4 smf a (Persoană) care creează atmosferă într-un spectacol de varietăți. 5 sf Femeie de moravuri ușoare care distrează bărbații în localuri.

ANIMATÓR, -OÁRE, animatori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care însuflețește, care stimulează o activitate, o acțiune, un spectacol, un program de radio sau de televiziune. ♦ (Numai s. f.) Femeie de moravuri ușoare care însoțește pe un bărbat într-un local de consum. – Din fr. animateur.

ANIMATÓR, -OÁRE, animatori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care însuflețește, inițiază o activitate, o acțiune. ♦ (Persoană) care animă un spectacol de varietăți, creând atmosfera. ♦ (Numai s. f.) Femeie de moravuri ușoare care însoțește pe un bărbat într-un local de consum. – Din fr. animateur.

ANIMATÓR, -OÁRE, animatori, -oare, adj. Care produce animație, care înviorează, stimulează, însuflețește. Exemplu animator. ◊ (Substantivat) Uniunea Sovietică este... animatoarea luptei popoarelor pentru independența lor națională. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 161, 14 /6.

ANIMATÓR, -OÁRE, animatori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care animă. – După fr. animateur.

animatór adj. m., s. m., pl. animatóri; adj. f., s. f. sg. și pl. animatoáre

animatór adj. m., s. m., pl. animatóri; f. sg. și pl. animatoáre

ANIMATÓR s. însuflețitor, (fig.) suflet. (El este ~ul întregii acțiuni.)

ANIMATÓR, -OÁRE adj. (adesea s.) Care animă, înveselește; înviorător, însuflețitor. [Cf. fr. animateur, lat. animator].

ANIMATÓR, -OÁRE I. adj., s. m. f. (cel) care animă, stimulează o activitate, o acțiune. II. s. m. f creator de desene animate. III. s. f. femeie tânără în localurile de noapte pentru a atrage clienți. (< fr. animateur)

ANIMATÓR ~oáre (~ori, ~oáre) și substantival Care are proprietatea de a anima; însuflețitor. Exemplu ~. /<fr. animateur


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ANIMATÓR s. însuflețitor, (fig.) súflet. (El este ~ întregii acțiuni.)

animatór s.m. (cinem.) Creator de desene animate ◊ „Regizorul elvețian E.A. consideră că animația va fi complet independentă când va deveni un mijloc de reflectare a problemelor epocii noastre. «Va deveni un spectacol independent» – declară pictorul și animatorul român S.B.” Sc.t. 25 VI 68 p. 3 (din fr. animateur; DN, DEX, DN3 – alte sensuri)

actór-diréctor-animatór s.m. Persoană care deține tripla calitate de actor, director și animator de teatru ◊ „José Maria Flotas a debutat ca regizor la Barcelona [...] Am descoperit cu plăcere rolul de actor-director-animator – mărturisește José Maria Flotas [...]” R.lit. 5 IV 84 p. 22 (din actor + director + animator)

Intrare: animator (adj.)
animator adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular animator animatorul animatoare animatoarea
plural animatori animatorii animatoare animatoarele
genitiv-dativ singular animator animatorului animatoare animatoarei
plural animatori animatorilor animatoare animatoarelor
vocativ singular
plural
Intrare: animator (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular animator animatorul
plural animatori animatorii
genitiv-dativ singular animator animatorului
plural animatori animatorilor
vocativ singular
plural