ANGELOLOGÍE s. f. Parte a dogmaticii care tratează despre îngeri. – Din fr. angélologie.

ANGELOLOGÍE s. f. Parte a dogmaticii care tratează despre îngeri. – Din fr. angélologie.

angelologíe s. f., art. angelología, g.-d. angelologíi, art. angelologíei

angelologíe s. f., art. angelología, g.-d. angelologíi, art. angelologíei

angelologíe sf [At: DEX² / E: fr angelologie] Parte a dogmaticii care tratează despre îngeri.

ANGELOLOGÍE s.f. Parte a dogmaticii care tratează despre îngeri. [Gen. -iei. / < fr. angélologie, cf. gr. angelos – înger, logos – vorbire].

ANGELOLOGÍE s. f. parte a dogmaticii care tratează despre îngeri. (< fr. angélologie)

ANGELO- „înger”. ◊ gr. angelos „mesager, trimis” > fr. angelo-, it. id., germ. id. > rom. ~latrie (v. -latrie), s. f., erezie (în credința creștină) care constă în adorarea îngerilor; ~latru (v. -latru), adj., s. m. și f. (persoană) care practică angelolatria; ~logie (v. -logie₁), s. f., parte a dogmaticii care tratează despre îngeri.