2 intrări

14 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

anestezia vt [At: DA / P: ~zi-a / Pzi: ~iéz / E: fr anesthésier] A produce insensibilitate la durere cu ajutorul unui anestezic.

ANESTEZIÁ, anesteziez, vb. I. Tranz. A provoca, cu ajutorul unui anestezic, o stare de insensibilitate a organismului sau a unei părți a corpului. [Pr.: -zi-a] – Din fr. anesthésier.

ANESTEZIÁ, anesteziez, vb. I. Tranz. A provoca cu ajutorul unui anestezic, o stare de insensibilitate a organismului sau a unei părți a corpului. [Pr.: -zi-a] – Din fr. anesthésier.

ANESTEZIÁ, anesteziez, vb. I. Tranz. A provoca, cu ajutorul unui anestezic, o stare de insensibilitate a organismului. – Pronunțat: -zi-a.

ANESTEZIÁ, anesteziez, vb. I. Tranz. A provoca, cu ajutorul unui anestezic, o stare de insensibilitate a organismului sau a unei părți a corpului. [Pr.: -zi-a] – Fr. anesthésier.

ANESTEZIÁ vb. I. tr. A provoca o anestezie. [Pron. -zi-a, p.i. -iez, 4 -iem, ger. -iind. / < fr. anesthésier].

ANESTEZIÁ vb. tr. a provoca o anestezie. (< fr. anesthésier)

A ANESTEZIÁ ~éz tranz. (ființe, părți ale corpului lor) A supune anesteziei. [Sil. -zi-a] /<fr. anesthésier

*anesteziéz v. tr. (d. anestezie). Med. Insensibilizez, fac să nu simtă durerile.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!anesteziá (a ~) (-zi-a) vb., ind. prez. 3 anesteziáză, 1 pl. anesteziém (-zi-em); conj. prez. 3 să anesteziéze; ger. anesteziínd (-zi-ind)

anesteziá vb. (sil. -zi-a; mf. an-), ind. prez. 1 sg. anesteziéz, 3 sg. și pl. anesteziáză, 1 pl. anesteziém (sil. -zi-em); conj. prez. 3 sg. și pl. anesteziéze; ger. anesteziínd (sil. -zi-ind)

anestezia (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. anesteziază, 1 pl. anesteziem, ger. anesteziind)

anesteziez, -ziază, 3, -ziam 1 imp., -ziere inf. s.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

anestezia, anesteziez v. t. a lovi, a bate (pe cineva) până la leșin

Intrare: anesteziat
anesteziat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • anesteziat
  • anesteziatul
  • anesteziatu‑
  • anestezia
  • anesteziata
plural
  • anesteziați
  • anesteziații
  • anesteziate
  • anesteziatele
genitiv-dativ singular
  • anesteziat
  • anesteziatului
  • anesteziate
  • anesteziatei
plural
  • anesteziați
  • anesteziaților
  • anesteziate
  • anesteziatelor
vocativ singular
plural
Intrare: anestezia
  • silabație: -zi-a
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • anestezia
  • anesteziere
  • anesteziat
  • anesteziatu‑
  • anesteziind
  • anesteziindu‑
singular plural
  • anestezia
  • anesteziați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • anesteziez
(să)
  • anesteziez
  • anesteziam
  • anesteziai
  • anesteziasem
a II-a (tu)
  • anesteziezi
(să)
  • anesteziezi
  • anesteziai
  • anesteziași
  • anesteziaseși
a III-a (el, ea)
  • anestezia
(să)
  • anestezieze
  • anestezia
  • anestezie
  • anesteziase
plural I (noi)
  • anesteziem
(să)
  • anesteziem
  • anesteziam
  • anesteziarăm
  • anesteziaserăm
  • anesteziasem
a II-a (voi)
  • anesteziați
(să)
  • anesteziați
  • anesteziați
  • anesteziarăți
  • anesteziaserăți
  • anesteziaseți
a III-a (ei, ele)
  • anestezia
(să)
  • anestezieze
  • anesteziau
  • anestezia
  • anesteziaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

anestezia

  • 1. A provoca, cu ajutorul unui anestezic, o stare de insensibilitate a organismului sau a unei părți a corpului.
    surse: DEX '09 DLRLC DN

etimologie: