2 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

anemofíl, ~ă sf, a [At: DEX2 / Pl: ~i, ~e / E: fr anémophile] 1-2 (Plantă) ale cărei flori se polenizează prin intermediul vântului.

ANEMOFÍL, -Ă, anemofili, -e, s. f., adj. (Plantă) ale cărei flori se polenizează prin intermediul vântului. – Din fr. anémophile.

ANEMOFÍL, -Ă, anemofili, -e, s. f., adj. (Plantă) ale cărei flori se polenizează prin intermediul vântului. – Din fr. anémophile.

ANEMOFÍL, -Ă adj., s.f. (Plantă) la care polenizarea se face cu ajutorul vântului; anemogam. [< fr. anémophile].

ANEMOFÍL, -Ă adj., s. f. (plantă) a cărei polenizare se face prin intermediul vântului; anemogam. (< fr. anémophile)

ANEMOFÍL ~ă (~i, ~e) și substantival (despre plante) Care ține de anemofilie; propriu anemofiliei. /<fr. anémophile


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

anemofílă s. f., g.-d. art. anemofílei; pl. anemofíle

anemofíl adj. m., pl. anemofíli; f. anemofílă, pl. anemofíle

anemofíl adj. m., pl. anemofíli; f. sg. anemofílă, pl. anemofíle


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ANEMO- „vînt, curent de aer, eolian”. ◊ gr. anemos „vînt” > fr. anémo-, germ. id., engl. id., it. id. > rom. anemo-.~core ( ~chore) (v. -cor), adj., s. f. pl., (plante) ale căror semințe sau fructe sînt răspîndite prin intermediul vîntului; ~corie (~chorie) (v. -corie2), s. f., împrăștiere a sporilor, semințelor sau fructelor cu ajutorul vîntului; ~entomofilie (v. entomo-, v. -filie1), s. f., polenizare prin intermediul vîntului și al insectelor; ~file (v. -fil1) adj., s. f. pl., (plante) ale căror flori se polenizează prin intermediul vîntului; sin. anemogame; ~filie (v. -filie1), s. f., polenizare realizată prin intermediul vîntului; sin. anemogamie; ~fite (v. -fit), s. f. pl., plante ale căror flori se polenizează cu ajutorul vîntului; ~fobie (v. -fobie), s. f., teamă patologică de curenții de aer; ~game (v. -gam), adj., s. f. pl., anemofile*; ~gamie (v. -gamie), s. f., anemofilie*; ~gen (v. -gen1), adj., care este produs de vînt; ~graf (v. -graf), s. n., anemometru înregistrator; ~grafie (v. -grafie), s. f., disciplină care se ocupă cu descrierea vînturilor; ~gramă (v. -gramă), s. f., diagramă realizată la anemograf; ~hidrocor (v. hidro-1, v. -cor), adj., care se răspîndește prin intermediul vîntului și al apei; ~lit (v. -lit1), s. n., formație concreționară deviată din galeriile subterane; ~metrie (v. -metrie1), s. f., știință care studiază măsurarea vitezei curenților de aer sau a gazelor în conducte; ~metru (v. -metru1), s. n., 1. Instrument pentru măsurarea vitezei, a puterii și a direcției vînturilor. 2. Aparat care servește la măsurarea vitezei fluidelor gazoase în conducte; ~mirmecocor (v. mirmeco-, v. -cor), adj., care se răspîndește prin intermediul vîntului și al furnicilor; ~morfie (v. -morfie), s. f., conformație specială a plantelor de a se apăra împotriva acțiunii vînturilor; sin. anemomorfoză; ~morfoză (v. -morfoză), s. f., anemomorfie*; ~scop (v. -scop), s. n., instrument care indică direcția vîntului; sin. giruetă; ~spore (v. -spor), s. f. pl., plante ale căror semințe sînt răspîndite cu ajutorul vîntului; ~stat (v. -stat), s. n., aparat utilizat la difuzarea aerului în încăperi înzestrate cu calorifere; ~taxie (v. -taxie), s. f., mișcare de apărare a plantelor împotriva curenților de aer; ~trop (v. -trop), s. n., motor eolian; ~tropic (v. -tropic), adj., referitor la curbarea organelor vegetale sub acțiunea curenților de aer; ~zoocor (v. zoo-, v. -cor), adj., care se răspîndește prin intermediul vîntului și al animalelor.

Intrare: anemofilă
anemofilă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • anemofi
  • anemofila
plural
  • anemofile
  • anemofilele
genitiv-dativ singular
  • anemofile
  • anemofilei
plural
  • anemofile
  • anemofilelor
vocativ singular
plural
Intrare: anemofil
anemofil adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • anemofil
  • anemofilul
  • anemofilu‑
  • anemofi
  • anemofila
plural
  • anemofili
  • anemofilii
  • anemofile
  • anemofilele
genitiv-dativ singular
  • anemofil
  • anemofilului
  • anemofile
  • anemofilei
plural
  • anemofili
  • anemofililor
  • anemofile
  • anemofilelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

anemofil, -ă anemofil anemofilă

  • 1. (Plantă) ale cărei flori se polenizează prin intermediul vântului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: anemogam

etimologie: