2 intrări

14 definiții

ANDOCÁ vb. I v. îndoca.

andocá vb. ind., prez. 1 sg. andochéz, 3 sg. și pl. andocheáză

andocá vt [At: DA ms / Pzi: -chéz / E: nct] A aduce un vapor în docuri (pentru reparații).

ANDOCÁ vb. I tr. A face manevra de urcare a unei nave pe un doc plutitor sau de intrare într-un doc. [Cf. germ. eindocken].

A ANDOCÁ ~chéz tranz. (nave) A ridica pe suporții unui doc pentru a repara. /<germ. eindocken

ÎNDOCÁ, îndochez, vb. I. Tranz. A efectua operațiile de ridicare a unei nave pe un doc plutitor. [Var.: andocá vb. I] – Din germ. eindocken.

ÎNDOCÁ, îndochez, vb. I. Tranz. A efectua operațiile de ridicare a unei nave pe un doc plutitor. [Var.: andocá vb. I] – Din germ. eindocken.

îndocá vb., ind. prez. 3 sg. îndocheáză

ÎNDOCÁ vb. tr. a ridica o navă pe un loc plutitor, a intra într-un doc. – var. andoca vb. (< germ. eindocken)

A ÎNDOCÁ ~chéz tranz. (nave) A ridica pe un doc plutitor, în vederea unei reparații. /în + doc

*andochéz, a v. tr. (fr. andocker). Bag în doc (un vapor ca să fie dres).


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

Intrare: Andoca
Andoca
nume propriu (I3)
Intrare: îndoca
verb (VT204)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) îndoca îndocare îndocat îndocând singular plural
îndochea îndocați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) îndochez (să) îndochez îndocam îndocai îndocasem
a II-a (tu) îndochezi (să) îndochezi îndocai îndocași îndocaseși
a III-a (el, ea) îndochea (să) îndocheze îndoca îndocă îndocase
plural I (noi) îndocăm (să) îndocăm îndocam îndocarăm îndocaserăm, îndocasem*
a II-a (voi) îndocați (să) îndocați îndocați îndocarăți îndocaserăți, îndocaseți*
a III-a (ei, ele) îndochea (să) îndocheze îndocau îndoca îndocaseră
verb (VT204)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) andoca andocare andocat andocând singular plural
andochea andocați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) andochez (să) andochez andocam andocai andocasem
a II-a (tu) andochezi (să) andochezi andocai andocași andocaseși
a III-a (el, ea) andochea (să) andocheze andoca andocă andocase
plural I (noi) andocăm (să) andocăm andocam andocarăm andocaserăm, andocasem*
a II-a (voi) andocați (să) andocați andocați andocarăți andocaserăți, andocaseți*
a III-a (ei, ele) andochea (să) andocheze andocau andoca andocaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)