opțiuni
  • info

2 intrări

16 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ANCRASÁRE, ancrasări, s. f. Depunere de praf și de reziduuri pe anumite piese ale unui sistem tehnic, care împiedică funcționarea lor normală. – V. ancrasa.

ANCRASÁRE, ancrasări, s. f. Depunere de praf și de reziduuri pe anumite piese ale unui sistem tehnic, care împiedică funcționarea lor normală. – V. ancrasa.

ancrasare sf [At: DA / Pl: ~sări / E: ancrasa] (D. motor, bujii) Îmbâcsire prin depunere de corpuri străine.

ANCRASÁRE, ancrasări, s. f. Depunere de praf și reziduuri pe anumite piese ale unui sistem tehnic, care împiedică funcționarea lor normală. – După fr. encrassement.

ANCRASÁRE s.f. Depunere de praf de cărbune, de ulei ars etc. pe electrozii unei bujii, împiedicând astfel funcționarea ei. [< ancrasa].

ANCRASÁRE ~ări f. Depunere de praf, de ulei ars și de alte impurități pe detaliile unui sistem tehnic, împiedicând funcționarea lui normală. /v. a ancrasa

ANCRASÁ, pers. 3 ancrasează, vb. I. Tranz. și refl. (Despre o piesă într-un mecanism, despre un mecanism) A se acoperi de impurități (zgură, ulei, rugină etc.), care împiedică buna funcționare. – Din fr. encrasser.

ancrasa vtr [At: DA / Pzi: ~sez / E: fr encrasser] (D. un motor, o bujie etc.) A (se) îmbâcsi, prin depunerea unor corpuri străine (praf de cărbune, ulei ars etc.), pe electrozii bujiei.

ANCRASÁ, pers. 3 ancrasează, vb. I. Tranz. și refl. (Despre o piesă într-un mecanism, despre un mecanism) A se acoperi de impurități (zgură, ulei, rugină etc.) care împiedică buna funcționare. – Din fr. encrasser.

ANCRASÁ vb. I tr., refl. A (se) umple de grăsime, a deveni sau a face să devină gras; a (se) murdări. [< fr. encrasser].

ANCRASÁ vb. refl. 1. (tehn.; despre piese) a se acoperi cu un strat de cărbune, de ulei ars, care împiedică funcționarea normală. 2. (despre un tipar) a se îmbâcsi. (< fr. encrasser)

A ANCRASÁ pers. 3 ~eáză intranz. A se încărca cu reziduuri, cu praf etc. care împiedică funcționarea normală. /<fr. encarsser

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ancrasare s. f., g.-d. art. ancrasării; pl. ancrasări

ancrasáre s. f., g.-d. art. ancrasării; pl. ancrasări

ancrasa (a ~) vb., ind. prez. 3 ancrasează

ancrasá vb., ind. prez. 3 sg. ancraseáză

ancrasa

Intrare: ancrasare
ancrasare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ancrasare
  • ancrasarea
plural
  • ancrasări
  • ancrasările
genitiv-dativ singular
  • ancrasări
  • ancrasării
plural
  • ancrasări
  • ancrasărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: ancrasa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ancrasa
  • ancrasare
  • ancrasat
  • ancrasatu‑
  • ancrasând
  • ancrasându‑
 singular plural
— —
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) — — — — —
a II-a (tu) — — — — —
a III-a (el, ea)
  • ancrasează
 (să)
  • ancraseze
  • ancrasa
  • ancrasă
  • ancrasase
plural I (noi) — — — — —
a II-a (voi) — — — — —
a III-a (ei, ele)
  • ancrasează
 (să)
  • ancraseze
  • ancrasau
  • ancrasară
  • ancrasaseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ancrasare, ancrasărisubstantiv feminin

  • 1. Depunere de praf și de reziduuri pe anumite piese ale unui sistem tehnic, care împiedică funcționarea lor normală. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
  • vezi ancrasa DEX '09 DEX '98 DN

ancrasaverb

  • 1. (Despre o piesă într-un mecanism, despre un mecanism) A se acoperi de impurități (zgură, ulei, rugină etc.), care împiedică buna funcționare. DEX '09 DN
  • 2. (Despre un tipar) A se îmbâcsi. MDN '00
    sinonime: îmbâcsi
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.