16 definiții pentru anatomie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ANATOMÍE s. f. Știință care studiază structura organismului uman, animal sau vegetal și raporturile dintre diferitele organe constitutive, bazându-se în primul rând pe disecție. ♦ Structură a unui organ sau a unei ființe. ♦ Conformație a unui corp. – Din fr. anatomie, lat. anatomia.

anatomie sf [At: DA / Pl: ~ii / E: fr anatomie] 1 Știință care studiază structura ființelor (oameni, animale, plante) și raporturile dintre diferitele organe care le constituie. 2 Cercetare, studiere amănunțită, meticuloasă. 3 Manual sau tratat de anatomie. 4 (Fig) Structură.

ANATOMÍE s. f. Știință care studiază structura ființelor (animale sau vegetale) și a raporturilor dintre diferite organe constitutive. ♦ Structură a unui organ sau a unei ființe. ♦ Conformație a unui corp. – Din fr. anatomie, lat. anatomia.

ANATOMÍE s. f. 1. Știință care studiază structura ființelor organizate (animale sau plante). Anatomie comparată. 2. Structura unui organ sau a unei ființe organizate. Anatomia ochiului. ◊ Studiul atît al structurii cît și al proceselor fiziologice în dezvoltarea lor istorică are o însemnătate covîrșitoare pentru înțelegerea anatomiei și fiziologiei omului, a locului său în regnul animal, a originii și dezvoltării sale. ANATOMIA 12.

ANATOMÍE s. f. Știință care studiază structura ființelor (animale sau plante). ◊ Anatomie patologică = ramură a anatomiei care studiază structura patologică a organelor corpului. ♦ Structura unui organ sau a unei ființe. – Fr. anatomie (lat. lit. anatomia).

ANATOMÍE s.f. Știință care se ocupă cu studiul structurii ființelor (animale sau plante). ◊ Anatomie descriptivă = anatomie care se ocupă cu descrierea formelor diferitelor organe; Anatomie patologică = parte a anatomiei care studiază transformările anatomice intervenite în structura țesuturilor și a organelor corpului. ♦ Structura unei ființe sau a unui organ. [Gen. -iei. / < fr. anatomie, cf. lat. anatomia < gr. anatome – disecție].

ANATOMÍE s. f. 1. știință care se ocupă cu studiul structurii organismului uman, animal sau vegetal. 2. disecție. ◊ structura internă a unui organism sau organ. 3. formă exterioară a unui corp. 4. (fig.) studiu, analiză minuțioasă. (< fr. anatomie, lat., gr. anatomia)

ANATOMÍE f. 1) Știință care se ocupă cu studiul structurii organismelor vii. ~ comparată. ~ patologică. 2) Structură a unui organism sau organ. [G.-D. anatomiei] /<fr. anatomie, lat. anatomia

anatomie f. 1. arta de a diseca un corp animal sau vegetal; 2. fig. analiză subtilă, cercetare amărunțită: o anatomie a pasiunilor inimei omenești.

*anatomíe f. (fr. anatomie, lat. anatómia, d. vgr. anatomé, disecare). Studiu structuriĭ unuĭ corp animal orĭ vegetal pin disecțiune. Fig. Analiză adîncă: anatomia vițiilor.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

anatomíe s. f., art. anatomía, g.-d. anatomíi, art. anatomíei

anatomíe s. f., art. anatomía, g.-d. anatomíi, art. anatomíei


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

anatomie, anatomii s. f. (glum.) corp, trup

a zgudui anatomia cuiva expr. (er.) a(-și) epuiza partenerul de sex, a iubi intens.

a-l strânge anatomia expr. a fi bolnav.

a-și plimba anatomia expr. a pleca.

Intrare: anatomie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • anatomie
  • anatomia
plural
  • anatomii
  • anatomiile
genitiv-dativ singular
  • anatomii
  • anatomiei
plural
  • anatomii
  • anatomiilor
vocativ singular
plural

anatomie

  • 1. (numai) singular Știință care studiază structura organismului uman, animal sau vegetal și raporturile dintre diferitele organe constitutive, bazându-se în primul rând pe disecție.
    surse: DEX '09 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Anatomie comparată.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Structură a unui organ sau a unei ființe.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN 2 exemple
      exemple
      • Anatomia ochiului.
        surse: DLRLC
      • Studiul atît al structurii cît și al proceselor fiziologice în dezvoltarea lor istorică are o însemnătate covîrșitoare pentru înțelegerea anatomiei și fiziologiei omului, a locului său în regnul animal, a originii și dezvoltării sale. ANATOMIA 12.
        surse: DLRLC
      • 1.1.1. Anatomie descriptivă = anatomie care se ocupă cu descrierea formelor diferitelor organe;
        surse: DN
      • 1.1.2. Anatomie patologică = ramură a anatomiei care studiază structura patologică a organelor corpului.
        surse: DLRM DN
    • 1.2. Conformație a unui corp.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • surse: MDN '00
  • 2. (numai) singular figurat Studiu, analiză minuțioasă.
    surse: MDN '00 sinonime: analiză studiu

etimologie: