18 definiții pentru amvon ambon amhon amvoană amvonă anvoană anvon anvonă

amvon sn [At: VARLAAM, ap. HEM 1038 / V: (înv) ~bon[1], an~, ~vonă, ~voană, anvoană, anvo / Pl: ~oane[2], ~uri / E: vsl aмyвoньy, ngr ἄμβων] (Bis) Loc înălțat în biserică, de unde se citește Evanghelia sau se țin predici. corectată

  1. ~bon~bon Ladislau Strifler
  2. ~oane~oane Ladislau Strifler

AMVÓN, amvoane, s. n. Construcție (ca un balcon) într-o biserică, de unde se predică sau se citește Evanghelia. – Din sl. amŭvonŭ.

AMVÓN, amvoane, s. n. Construcție (ca un balcon) într-o biserică, de unde se predică sau se citește evanghelia. – Din sl. amŭvonŭ.

AMVÓN, amvoane, s. n. Construcție (de obicei ca un balcon) într-o biserică, de unde se predică sau se citește evanghelia. În predicile sale de pe amvoanele bisericilor înțepa ca viespea. CREANGĂ, A. 136.

AMVÓN, amvoane, s. n. Construcție (ca un balcon) într-o biserică, de unde se predică sau se citește evanghelia. – Slav (v. sl. amŭvonŭ < gr.).

amvón s. n., pl. amvoáne

amvón (amvoáne), s. n. – Construcție (ca un balcon) într-o biserică, de unde se predică sau se citește evanghelia. Mr. amvun. Ngr. ἄμβων, sau sl. amŭbonŭ.

AMVÓN ~oáne n. Mic balcon în biserică de unde se citește evanghelia și se predică. /<sl. amuvonu

amvon n. 1. tribuna depe care se predică sau se citește Evanghelia în biserică; 2. predicațiune; elocvența amvonului; 3. (și amvonă) fig. religiune: perind de a sale valuri amvona creștinească AL. [De origină slavo-greacă].

anvón n., pl. oane și urĭ (ngr. ánvon, vgr. ámbon, d. anabaíno, mă suĭ; vsl. amŭvonŭ, amŭbonŭ). Tribuna de pe care se predică în biserică. – Și advón (Od.). Greșit scris amvon. Vechĭ și ambón (după vsl.).


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

amvón, amvoane, s.n. – (bis.) Podium sau balcon într-o biserică, de unde se citește evanghelia și se ține predica. – Din sl. amǔvonǔ (DER, DEX, MDA).

Intrare: amvon
amvon1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amvon
  • amvonul
  • amvonu‑
plural
  • amvoane
  • amvoanele
genitiv-dativ singular
  • amvon
  • amvonului
plural
  • amvoane
  • amvoanelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • anvon
  • anvonul
  • anvonu‑
plural
  • anvoane
  • anvoanele
genitiv-dativ singular
  • anvon
  • anvonului
plural
  • anvoane
  • anvoanelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ambon
  • ambonul
  • ambonu‑
plural
  • amboane
  • amboanele
genitiv-dativ singular
  • ambon
  • ambonului
plural
  • amboane
  • amboanelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amvo
  • amvona
plural
  • amvone
  • amvonele
genitiv-dativ singular
  • amvone
  • amvonei
plural
  • amvone
  • amvonelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amvoa
  • amvoana
plural
  • amvoane
  • amvoanele
genitiv-dativ singular
  • amvoane
  • amvoanei
plural
  • amvoane
  • amvoanelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • anvoa
  • anvoana
plural
  • anvoane
  • anvoanele
genitiv-dativ singular
  • anvoane
  • anvoanei
plural
  • anvoane
  • anvoanelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • anvo
  • anvona
plural
  • anvone
  • anvonele
genitiv-dativ singular
  • anvone
  • anvonei
plural
  • anvone
  • anvonelor
vocativ singular
plural
amvon2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: MDA2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amvon
  • amvonul
  • amvonu‑
plural
  • amvonuri
  • amvonurile
genitiv-dativ singular
  • amvon
  • amvonului
plural
  • amvonuri
  • amvonurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amhon
  • amhonul
  • amhonu‑
plural
  • amhoane
  • amhoanele
genitiv-dativ singular
  • amhon
  • amhonului
plural
  • amhoane
  • amhoanelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

amvon ambon amhon amvoană amvonă anvoană anvon anvonă

  • 1. Construcție (ca un balcon) într-o biserică, de unde se predică sau se citește Evanghelia.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDA2 NODEX un exemplu
    exemple
    • În predicile sale de pe amvoanele bisericilor înțepa ca viespea. CREANGĂ, A. 136.
      surse: DLRLC

etimologie: